Stâna de Vale, stațiune pustie pe timpul verii. Sunt planuri pentru o zonă de agrement
Stâna de Vale este un loc pustiu pe timpul verii. Stațiunea din Munții Apuseni pare uitată de turiștii care în timpul iernii se bucură de cele două pârtii. Deși are un potențial turistic uriaș datorită naturii și a aerului curat de munte, zona zace neîngrijită de ani buni, fără investiții majore în infrastructură sau locuri de agrement.
Aglomerație pe autostrada A2 către mare și pe DN1, Valea Prahovei
Intervenții în munți după ploile torențiale
Iron Man de România: Salvamontiștii au testat un rucsac zburător
Imagini incredibile din timpul cutremurului din Taiwan. Au căzut bucăți din munte peste șoferi
Românii fug de căldura din orașe și se refugiază la munte
Ce trebuie să facem dacă suntem mușcați de o viperă
Intervenție contracronometru pentru a salva un bărbat luat de viitură
Momentul în care un turist e surprins de avalanșă
Al șaselea ucrainean rătăcit pe munte, găsit mort
Dacă în perioada hibernală pârtia din Stâna de Vale se umple de turiști, o dată cu topirea zăpezii, aceștia dispar din stațiune.
"În timpul verii, atunci când nu este vizitată de un număr foarte mare de turiști, Stâna de Vale pare o stațiune moartă. Avem câteva clădiri abandonate, vegetația este neîngrijită, iar lemnele zac și acum în pădure sau la marginea drumului după furtuna din septembrie 2017", a relatat Bianca Firezar, jurnalist Digi24 Oradea.
În toată stațiunea există un singur restaurant, iar locurile de cazare sunt limitate. Șoseaua care urcă la 1100 de metri altitudine, spre locul de agrement, este într-o stare foarte proastă; de-o parte și de alta a drumului se văd trunchiurile de copaci doborâte anul trecut de o furtună violentă.
"Ar putea fi făcute unele îmbunătățiri pe aici, mă refer mai ales la infrastructură", spune o turistă.
"Locuri pentru cazare nu știu, sunt foarte puține, sunt foarte multe clădiri care nu sunt renovate. Ar trebui renovat și probabil vor veni mult mai mulți turiști", consideră un turist.
"Pădurile din jurul stațiunii Stâna de Vale sunt ale Episcopiei Greco-Catolice, care are un ocol silvic propriu, deci au administrație separată. Avem și noi în Ocolul Remeți, zonă adiacentă Stânii de Vale suprafețe destul de mari. Se lucrează intens în ele și o mare parte au fost deja exploatate", a declarat Adrian Jurcău, directorul Direcției Silvice Bihor.
Biserica greco-catolică deținea în zonă 2700 de hectare de teren primite de la Maria Tereza. Acolo a construit mai multe vile și hoteluri, o biserică, un palat episcopal și chiar un cinematograf.
Amenajată la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul veacului trecut, Stâna de Vale era una din cele mai luxoase stațiuni din țară. Însă terenurile și construcțiile au fost confiscate de comuniști și o mare parte din ele a fost ulterior distrusă.
"- Dacă atunci era ceva frumos, acum e părăsită, nu e nimeni. Camping-uri pe care nu le (n.r- administrează)...nimeni.
-Cum credeți că s-a ajuns la situația asta?
-Din neglijență, numai neglijență", spune un turist.
După Revoluție, 78 de hectare de teren au fost cumpărate de frații Ioan și Viorel Micula, iar o parte din domeniu a fost retrocedat Episcopiei Greco-Catolice. Fără investiții majore în infrastructură și turism, stațiunea a devenit neatractivă pentru turiști.
"Primăria nu poate face investiții la Stâna de Vale, pentru că nu avem proprietate. Tot terenul e privat la Stâna de Vale. Administrativ e la noi, dar neavând terenuri nu putem derula niciun proiect, nu putem face nimic", a atras atenţia Ioan Laza, viceprimarul comunei Budureasa.
În schimb, Victor Micula, fiul omului de faceri Viorel Micula, a depus documentația pentru a începe în zonă lucrări de modernizare și alte investiții.
"Un plan urbanistic zonal, schimbarea de destinație și extindere intravilan cu destinație: "Zonă de agrement și turism în comuna Budureasa, satul Stâna de Vale". Instituția noastră a emis avizul de mediu pentru acest proiect", a precizat Loredana Tirb, consilier APM Bihor.
Există speranțe și în ceea ce privește infrastructura. Drumul Apusenilor, o investiție anunțată de Consiliul Județean, va face legătura între localitățile Remeți și Beiuș. Soșeaua va avea o lungime de 43 de kilometri și va fi finanțată prin fonduri europene.
Reporter: Bianca Firezar
Operator: Florin Lucuța
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News