Editorial Nevoia de reforma administrativ-teritorială. Episodul 3. Destrăbălare pe bani publici în administrațiile locale
28 iunie 2017 nu este o dată oarecare. Este data la care președintele României, domnul Iohannis (PNL), a promulgat legea salarizării unice a Olguței Vasilescu (PSD). Este data de la care a demarat dezmățul salariilor în administrația publică, ce afectează și astăzi nesustenabilitatea autorităților publice locale și nu numai. În episodul precedent, v-am demonstrat cu cifre o realitate: doar 7% din localitățile din România sunt autonome.
O cauză majoră a acestui colaps sunt cheltuielile cu personalul.
Colapsul nu poate fi diluat și nici mascat. Cifrele vorbesc de la sine. Haideți să vedem pe grafice această destrăbălare din administrația publică locală:
Cifrele oglindesc cel mai bine destrăbălarea ce a avut loc în special în 2017 și 2018.
Dar trebuie să înțelegem ce s-a modificat în legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Citiți acest articol din lege: “Art. 11. (1) Pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale "Administraţie" din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în urma consultării organizaţiei sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor“. Practic, s-a dat mâna liberă autorităților locale (primării și consilii județene) să-și stabilească singure din pix salariile. Ce au făcut aceștia? S-au înfruptat. În doar 2 ani, salariale din administrația publică au crescut de 2 până la 4 ori. Vă întreb: v-a crescut și dumneavoastră salariul de 4 ori în doar 2 ani?
Aceste creșteri nesustenabile au falimentat și au pus efectiv pe butuci autoritățile publice în 2018. Efectul: au rămas fără bani - 0 (zero) la bugete de investiții. Măsura guvernului a fost să modifice tot din pix, de la centru, cotele defalcate alocate către bugetele locale și astfel au crescut veniturile autorităților locale.
Vă prezentăm câteva date financiare care subliniază clar direcția nesustenabilă a autorităților locale:
sub 50% din veniturile autorităților locale sunt venituri proprii; restul fiind sume care vin de la Guvern.
- cheltuielile curente reprezintă aproape 70% din cheltuielile totale.
- cheltuieli de personal reprezintă 24% din cheltuielile totale.
- din cele 30% cheltuielile de investiții, aproximativ 70% din investiții vin din venituri naționale.
Procentul cheltuielilor de personal (2021) pe tipuri de UAT-uri este următoarea:
După aprobarea legii salarizării unice prin care s-a dat undă verde consiliilor locale să-și modifice organigramele și salariile din interiorul instituției, bugetele de cheltuieli de personal au crescut fabulos. La nivel național, ele sunt situate la 24% din cheltuielile totale, iar cheltuielile curente se situează la peste 70%.
Deși în actuala legislație există multe transferuri financiare de la nivel central către nivel local, cheltuielile de personal și cele curente frânează masiv dezvoltarea comunităților locale.
Vă prezint mai jos distribuția localităților în funcție de procentul de cheltuieli de personal și de cheltuielile totale:
Dacă în 2017, din voința PSD-ului, cu mâna lui Dragnea și a Olguței Vasilescu și-au cumpărat fidelitatea administrației publice pe banii tuturor românilor, dezastrul este dus mai departe și în prezent de acest Guvern PNL & PSD & UDMR. Un Guvern ce ține România captivă sărăciei, subdezvoltării și inechității sociale.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News