Editorial De azi, PNRR este aprobat de Comisie și trimis spre aprobare Consiliului. Ce notă a primit. Ce urmează mai departe și cum pot ajuta eu

Am spus la început de iunie că va fi aprobat în septembrie, pe un calendar de negocieri agreat cu Comisia. Am spus că e un plan bun și, mai important, adaptat situației din România. Ar fi fost ușor să îl închidem mai devreme, dar când vrei să acoperi nevoi istorice (autostrăzi, canalizare în localități mici, refaceri păduri) povestea e mai complicată și mai bine negociezi acum pentru prioritățile tale care înseamnă reformele nefăcute de 30 de ani.

Deși avem cele mai mari alocări pentru autostrăzi sau pentru investiții ce implică gaz natural (rețele de distribuție și sisteme de încălzire), am reușit să alocăm 41% din Plan pentru tranziția verde (peste nivelul minim de 37% și mai mult decât a alocat Spania, Italia, Portugalia sau Grecia) și 21% pentru tranziția digitală (peste 20% nivelul minim, într-o țară care nu are neapărat o problemă cu broadband-ul). Deci cumva am reușit să împăcăm și Green Deal-ul, și Europa Digitală, și România reală cu nevoile ei mai speciale.

Acum câteva ore, în brief informal cu presa europeană, echipa tehnică a Comisiei a spus că România are un plan bun și echilibrat. Este al 20-lea plan aprobat, deci nu ultimul, așa cum din păcate s-a vehiculat din rațiuni de calcule politice cinice. După noi, săptămâna viitoare vor fi aprobate planurile Estoniei, Finlandei și Suediei, țări cu administrație publică mult peste nivelul României.

Luni de zile s-au făcut știri din scurgeri manipulate și trunchiate din comentariile venite de la Comisie. Am zis mereu că sunt comentarii tehnice, normale în orice proces de evaluare și negociere. A existat mereu o galerie mediatică și politică care dezinforma: că e dezastru, că planul a fost respins (patru valuri de știri cu respingere înainte să fie depus măcar). S-a tras de PNRR și mediatic și politic ca de o plăcintă de neînțeles, dar suculentă. Am răspuns mereu calm și factual.

Acum avem evaluarea oficială a Comisiei. PNRR-ul României are calificativul maxim A la 10 criterii și B la unul singur. La fel ca planurile Franței sau Germaniei. Și mai mult decât planurile altor state (și cum acum sunt un simplu cetățean îmi permit să nominalizez: de pildă, Cehia). Înainte să se sară că avem un B, vă spun că și Germania are B la costing, a fost o problemă generală europeană cu capacitatea de a evalua costuri ex-ante pentru alocări mamut. De fapt, toate cele 20 de țări ale căror planuri au fost aprobate au primit B la costing.
Deci, știre: PNRR-ul României are nota maximă acordată de Comisie tura asta.

Cu această ocazie țin să mulțumesc colegilor care au muncit la ceva cu totul nou în zoaiele publice, mediatice și politice. Nu, nu a existat spor special de PNRR - asta o fost o tâmpenie fluturată politic. Oamenii au muncit la asta zile și nopți (ohoo, câte nopți) pentru că s-au simțit echipă, pentru că știau că nu aveam o armată de experți ci ne aveam doar unii pe alții. Și-au făcut datoria față de țară. Simplu, direct, asta înseamnă patriotism.

Ce înseamnă în limbaj birocratez, evaluarea asta? Din ce mai apare în evaluarea oficială a Comisiei, reiese că:

 Planul adresează toate recomandările specifice de țară adresate României în 2019 și 2020
Traducere: de aceea avem reforma pensiilor, VMI, reforme administrative și alte peste 50 de reforme, pentru că PNRR trebuia să acopere toate restanțele clasei politice, semnalate repetat de UE în rapoartele de țară.

 Este un răspuns cuprinzător, adecvat și balansat la situația economică și socială a României
Traducere: PNRR rezolvă datorii istorice, dar reașează și economia viitorului (vezi digitalizarea și vezi jumătatea de miliard pentru producția de cipuri)

Abordează vulnerabilitățile și deficiențele structurale de lungă durată, se așteaptă să contribuie la redresarea economică și socială și la dezvoltarea pe termen lung a țării.

 Se concentrează într-o foarte mare măsură pe tranziția verde a României dar și a Uniunii Europene; contribuie la transformarea digitală a României.

Se așteaptă ca reformele și investițiile din plan să aibă impact durabil asupra mediului înconjurător și dezvoltării socio-economice.
Ah, da: Marcel Ciolacu, ai pierdut pariul: dacă e (sau nu) aprobat în septembrie de Comisie, demisia pe masă. Ironic, eu mi-am dat-o deja.

Ce urmează?

Ar fi trebuit să urmeze o perioadă de muncă furioasă la pregătirea implementării. Ca să fie clar, tot PNRR funcționează ca o mașină nemțească complexă: dacă toate elementele se îmbină la fix, atunci funcționează beton. Dacă ceva se gripează, se blochează tot.

Pentru mine, PNRR a fost o obsesie. A început ca obiectiv politic, a devenit o misiune și a ajuns obsesie în sensul cel mai bun al cuvântului. Nu pentru că e despre fonduri (deși sunt multe) ci pentru că e despre reforme, despre schimbări.

Și pentru că e totul foarte fragil. Și ca să terminăm cu speculațiile și cu fakenews-urile: eu am venit cu un mandat politic în Guvern și am plecat cu fruntea sus, tot politic. Da, vreau să mă ocup de implementarea PNRR dacă și când criza politică se va termina. DAR: doar prin revenirea USR PLUS în guvern.

I-am spus premierului Cîțu ultima dată când am vorbit (la predarea ministerului) două lucruri.

Primul, că USR PLUS nu se va întoarce la guvernare cu el premier. Ne-a pus într-o situație imposibilă, nu avem cum reveni.

Al doilea: reformele majore, dificile din PNRR nu vor putea fi făcute fără USR PLUS. Nici fără voința noastră politică pentru reforme (net superioară celei din alte partide), nici fără voturile noastre din Parlament.

Cum va reforma PNL sistemul de pensii cu voturile PSD? Cum va repara legislația privind pădurile cu PSD? Mai sunt multe exemple.

E o situație care în șah se cheamă pat: nu ești bătut, dar nici nu ai vreo mișcare posibilă în cadrul dat. Singura mișcare e să facă un pas în spate. Acum, după ce a rezolvat Congresul cu atât mai mult, chiar e în poziția să facă asta.

Nu sunt genul care să relateze conversații private și niciodată, indiferent de situație, nu relatez ce îmi spun interlocutorii. Așa că rămân la ce am spus eu în conversație. Spun doar că nu am plecat deloc optimist de acolo.

Implementarea, implementarea…

Sunt în total 507 jaloane și ținte (milestones & targets) în PNRR și la fiecare șase luni se poate bloca întreg programul dacă nu livrăm aceste jaloane.

Sunt extrem de îngrijorat de partea de implementare. Era oricum dificil să intri într-o logică de alocare financiară periodică și condiționată de rezultate. Pur și simplu acest stat nu așa funcționează. Nu avem o reală bugetare multianuală, nu avem spending reviews (vom începe să avem prin PNRR), nu avem finanțare per rezultat. Dimpotrivă, avem inversul: finanțare pe bază istorică și fără nici un audit de rezultat.

Cu o administrație anchilozată și cu un sistem politic unde încurajat este blocajul.

Și fără criză politică ar trebui să ții multe mingi în aer ca să nu se blocheze PNRR. Este și motivul pentru care am ținut coaliția unită pe PNRR; intenționam să continui să iau toate castanele necesare pentru a o ține unită și în implementarea PNRR. Am ținut coaliția unită în jurul PNRR cot la cot cu Vicepremierul, chiar și în zilele când coaliția decedase pe toate celelalte subiecte.

Până și PSD a fost on board câteva luni, cu un dialog decent, până strategii lor de PR au decis că e mai tentant să arunce zoaie.

Implementarea PNRR TREBUIE SĂ FIE OBIECTUL UNUI PACT NAȚIONAL. Altfel va fi blocat foarte rapid.

Există un mecanism de implementare unde coordonarea se face la MIPE și prim-ministru, cu alocare de resurse pentru urmărit îndeplinirea angajamentelor. Dar fără push politic și responsabilizare politică nu va funcționa.

Am gândit un tablou de control public (unic între planurile depuse) unde fiecare jalon (milestone) poate fi urmărit în evoluția sa, de către public, presă, Parlament. Pe o platforma informatică, cu culori care să indice progresul și avertizare dacă nu apar progrese.

Atenție: 21 astfel de jaloane trebuie atinse până la 31 decembrie 2021. Între care o lege importantă, semnarea acordurilor cu BEI, FEI și BERD pentru cele 1,3 miliarde euro care să vină ca injecție rapidă în economie prin instrumente financiare, sistemul informatic al MIPE dedicat PNRR și legiferarea întregului mecanism financiar.

Oameni buni există acolo, dar sunt ușor blocați de starea de provizorat. Unii au fost nedrept dați la o parte pentru că erau numiți politic (nu vorbesc de mine, eu sunt om politic, vin și plec prin decizie politică, vorbesc de experți pe care i-am adus pe posturi politice și au tras la PNRR și care pregăteau implementarea).

Altă bucată din echipă a rămas, pe posturile tehnice, dar e nevoie de a operaționaliza rapid o direcție generală de 75 de oameni - fără a mări schema de personal, prin redistribuire de posturi din minister. Asta înseamnă că reorganizarea ministerului trebuie făcută rapid. Concursurile ai fost blocate pentru ca le demarasem eu, trebuie deblocate rapid.

Ce spun acum nu sunt decât fapte care pot fi ușor verificate. Am lăsat primului-ministru trei pagini cu urgențe și măsuri, și pe PNRR și pe negocierea programelor operaționale.

Ce am de gând să fac?

Soluția acestei crize politice nu este la mine. Habar nu am cum se va termina, am scris mai sus că nu sunt optimist.

Avem o șansă istorică pentru a moderniza România viitoarelor câteva generații, într-un moment nu tocmai fericit. Totuși, știind câte știu despre PNRR și trăind cu obsesia că 1. E important și 2. E fragil și complicat de implementat, ce am de gând?

M-am tot gândit în aceste zile.

Soluția mea e să creez o organizație dedicată: un think-tank care să monitorizeze și să asiste implementarea PNRR. Care să faciliteze legătura între analiza de policy și decidenți și să faciliteze dialogul între stakeholderi, partide și Parlament. Vom lucra cu fapte și informații, fără patimă politică. Vom urmări jaloanele din PNRR și vom veni cu propuneri despre cum ar trebui să arate viitoarea lege ca să respecte textul negociat cu Comisia. Vom fi aici să depunem mărturii dacă vom fi întrebați și să strigăm dacă nu vom fi întrebați, dar vedem că lucrurile nu se mișcă.

Am de gând să-mi dedic energia acestei organizații. Va fi o organizație politică? Doar prin persoana mea. Care am încercat și voi continua să nu politizez PNRR-ul. Am început să contactez mediul de afaceri, experți, oameni care au lucrat la PNRR și nu mai sunt acolo pentru a organiza acest network de suport.

Voi încerca să fim corecți și echilibrați, scopul nu e conflictul politic ci compromisul pe policy (exact așa cum am lucrat PNRR într-un guvern fracturat pe linii politice - de unde eram apreciat pentru asta ajung să fiu înjurat pentru asta și suspectat de conspirații.

Va fi nevoie de oameni care să se implice și de resurse. De astăzi, viața mea alături de PNRR continuă într-o nouă formă. Dacă vreți să fiți alături de mine, cu informații relevante, cu donații, cu voluntariat, scrieti-mi la cristian@cristianghinea.ro

Asta este o postare deja lungă. E ok și dacă vă opriți aici. Dacă însă vreți să știți ce înseamnă PNRR, vedeți mai jos. Și astea nu sunt linii pe hartă sau cifre în PowerPoint, astea sunt proiecte, ținte, bugete, costinguri, legi - care sunt angajamente ale statului român în parteneriat cu UE. Cineva trebuie să se ocupe de ele:

Miza PNRR. Țintele importante pe care trebuie să le atingem, până în 2026:

Apă și canalizare:

•  1600 km rețele de apă construite - în localități cu peste 2000 locuitori
• 2500 km rețele de canalizare în localități peste 2000 locuitori; 400 rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitor
• 88.400 gospodării conectate prin programul național Prima conectare la apă și canalizare

Păduri:

• Programul Național de împădurire: 56.700 de hectare noi de pădure plantate
• 3 150 000 m2 noi suprafețe de păduri urbane create

Deșeuri: 13.700 insule ecologice digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor

Transport:

• 420 de kilometri de autostradă nou construiți;
• 45% din punctele negre eliminate, acolo unde sunt cele mai multe accidente rutiere (de la aplicarea unui nou sistem de taxare, pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
• 2 851 km cale ferată construiți/modernizați, între care: 315 km de cale ferată modernizată și cu sistem inteligent de management al traficului instalat; 110 km de cale ferată electrificată
• 12.7 km de rețea nouă de metrou (București și Cluj): 5,2 km în București și 7,5 km în Cluj

Valul Renovării:

• Renovarea energetică moderată/aprofundată a cca 4,3 milioane metri pătrați de blocuri de locuințe (circa 1.000 - 1500 blocuri) și respectiv 2,3 mil. mp de clădiri publice (circa 2.000 de clădiri).

Energie:

• Instalarea și conectarea la reţea a cel puţin unei capacităţi suplimentare de 3000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară)
• Rețeaua de distribuție a gazelor regenerabile din regiunea Oltenia trebuie să fie finalizată și funcțională și va transporta cel puțin 20% gaz regenerabil atunci când va fi pus în funcțiune complet. Rețeaua va transporta gaze 100% regenerabile și decarbonizate în 2030.
  Instalarea a cel puțin 240 MW (480MWh) de capacitate de stocare a energiei electrice.

Transformare digitală:

• 8,5 milioane cetățeni vor avea cartea de identitate electronică
• Cel puțin 60 de instituții de sănătate publică digitalizate și 200 de facilități de sănătate publică vor beneficia de sisteme IT și infrastructură digitală

REFORMA ANAF. Rezultate așteptate:

• 60% dintre toate serviciile pentru persoanele juridice plătitoare de taxe disponibile la sfârșitul anului 2024 vor fi accesibile online. În prezent, doar 45% din aceste servicii sunt disponibile online.
• Ponderea veniturilor colectate raportat la PIB crește cu cel puțin 2.5 puncte procentuale;
• Reducerea decalajului TVA cu 5 puncte procentuale în 2026 comparativ cu valoarea medie din 2019 și 2020 combinate
• 600.000 case marcat conectate la sistemul IT ANAF
• 500.000 de contribuabili înrolați suplimentar în SPV

Reforma pensiilor. Rezultate așteptate:

• Intrarea în vigoare a legislației necesare pentru a asigura sustenabilitatea pilonului II de pensii
• Reforma legislației pentru pensii pentru a face sustenabilă și mai echitabilă; reforma pensiilor speciale
  Mediul de afaceri și cercetare:
• 5400 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru digitalizarea IMM-urilor
• 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
  Microelectronică – finanțare, 500 milioane euro - Participarea a cel puțin 3 entități românești la consorții internaționale

Fondul local. Rezultate așteptate:

• 4.418 locuințe pentru tineri din comunități/grupuri vulnerabile
• 1.104 locuințe pentru specialiști în sănătate și educație
• Vor fi achiziționate și recepționate până în Trim. II, 2026, - 1135 vehicule noi nepoluante cu zero emisii gaze de eșapament (200 buc. - autobuze electrice/hidrogen 12-18m, 515 buc. - autobuze electrice/hidrogen 10m, 50 buc. - tramvaie, 50 buc. -– troleibuze cu baterii 12-18m, 320 buc - microbuze electrice/hidrogen).
• 13.200 puncte de încărcare funcționale, pentru vehicule electrice. Mai sunt prevăzute alte puncte de încărcare pe componenta Valul renovării și pe Transport; în total, în 2026, vor fi 20.000 la nivel național.

Turism:

• 12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate
• Finanțarea, pentru prima oară în România, de muzee și memoriale ale opresiunii: Muzeul Holocaustului și muzee ale opresiunii comuniste.
• 3.000 de km de trasee velo naționale
• 40 de IMM active în domeniul producției și distribuției de filme finanțate pentru a dezvolta conținut digital

Sănătate:

• 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal.
• 3.000 cabinete ale medicilor de familie sau asociații de cabinete echipate sau renovate, acordând prioritate cabinetelor situate în regiuni și zone mai puțin dezvoltate.
• 300 comunități slab deservite, inclusiv comunitatea romă, vor avea acces la asistență medicală comunitară
• 25 unități de terapie intensivă pentru nou-născuti echipate, inclusiv cu ambulanțe pentru nou-născuți (pentru centrele regionale)
• 25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă
• 30 facilități nou construite/renovate și dotate care furnizează asistență medicală ambulatorie
  Social:
• Rețea de centre de zi: 150 de servicii comunitare pentru copiii în situații de risc: (menținerea a 4.500 de copii în familie)
• 150 de servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități (1.600 de persoane cu dizabilități, pe an)

Introducerea Venitului Minim de Incluziune:

• adoptarea modificărilor legislative necesare; Beneficiarii direcți vor fi cel puțin 30% din actualii beneficiari de Venit minim garantat (VMG) și Alocație pentru susținerea familiei (ASF). 56.700 –beneficiari eligibili ai Venitului Minim de Incluziune, în plus față de beneficiarii eligibili actuali de venit minim garantat / alocatie de sustinere a familiei.
• Tichete de muncă: Cel puțin 30 000 beneficiari (care vor angaja lucrători casnici) prin intermediul tichetelor de muncă; Cel puțin 60 000 de lucrători casnici/prestatori care vor presta servicii prin intermediul tichetelor de muncă.
• 50 servicii comunitare modernizate pentru persoane cu dizabilități.
• 55 noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități.

Reforma administrației:

• Un sistem de recrutare pilot pe modelul EPSO european pentru administrația centrală, în 2022, urmat de replicarea la nivel național pe baza lecțiilor învățate, începând cu 2023
• Un sistem nou multi-anual de planificare pentru nevoile de recrutare din sectorul public
• Introducerea unui sistem de recrutare nou pentru înalții funcționari publici care interzice politizarea funcțiilor

Educație:

• 110 de creșe înființate și operaționalizate și 412 servicii complementare (în localitățile izolate, dezavantajate)
• 2500 de școli incluse în programul de abandon vor fi complet digitalizate prin achiziționarea echipamentului necesar (tablete, imprimante, routere). Creșterea cu cel puțin 60% a numărului de studenți înscriși în ruta completa de învățământ dual.
• Cel puțin 5.200 de școli dotate cu resurse tehnologice noi pentru laboratoarele IT
• Cel puțin 3.600 de școli dotate cu infrastructură și echipamente tehnologice noi
• 3 consorții școlare rurale create pentru a consolida mediul educațional rural.

• Etichete:
• romania
• comisia europeana
• cristian ghinea
• pnrr

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei