Exclusiv ANALIZĂ a ministrului de Externe, Bogdan Aurescu: UE nu va fi influentă ca actor global dacă nu va acționa eficient în vecinătatea sa
Evoluțiile recente din Caucazul de Sud au readus brutal în atenția publică europeană tema conflictelor prelungite, impropriu numite „înghețate”, din zona Mării Negre.
Pentru România, care se află la frontiera estică a UE și a NATO, aceste evoluții sunt mereu în atenție și rămân la fel de îngrijorătoare.
România este conștientă că este nevoie acțiuni concrete pe acest palier, iar liniile de politică externă și securitate ale României țin în mod coerent seama de aceste aspecte.
Am considerat, așadar, că este momentul pentru a repune în dezbaterea de la nivelul Uniunii Europene tema conflictelor prelungite și efectele nocive pe care le generează asupra mediului de securitate și asupra perspectivelor de dezvoltare la nivel regional.
Recent, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 12 octombrie, de la Luxemburg, am înaintat propunerea includerii acestei teme pe agenda unei viitoare reuniuni.
Ulterior, cu prilejul reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE din 19 noiembrie, împreună cu omologii din alte zece state membre, am adresat o scrisoare Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate Comună, cu scopul de a atrage atenția asupra problematicii reprezentate de aceste conflicte înghețate. Am propus să discutăm pe fond, în viitorul apropiat, la nivelul miniștrilor de externe europeni, despre instrumentarul pe care Uniunea îl poate dezvolta și folosi pentru a facilita soluționarea conflictelor înghețate, în baza dreptului internațional, precum și căile de mobilizare coordonată a resurselor comune în această direcție.
Pentru a consolida capacitatea Uniunii de a proiecta pace, securitate și dezvoltare pe continent, am convingerea că este necesară o reflecție profundă cu privire la rolul și influența reală a UE în propria vecinătate și conștientizarea importanței menținerii în atenție a tematicii conflictelor prelungite, precum și necesitatea identificării instrumentelor potrivite pentru ca Uniunea să poată avea un rol mult mai activ în acest sens.
Conflictele prelungite – surse constante de instabilitate
Țările vizate cel mai direct sunt vecini și parteneri ai UE: Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Ucraina sunt afectate de conflicte izbucnite în contextul destrămării URSS, generate și susținute prin implicare externă continuă, care exploatează falii istorice, de natură identitară și, tot mai mult, geopolitică.
Aceste conflicte, numite „înghețate” în jargonul relațiilor internaționale, pentru că soluționarea lor trenează fără perspective clare, sunt surse constante de instabilitate, care amenință securitatea în estul continentului european, cu efecte negative asupra securității euroatlantice în general.
Sunt instrumente prin care factori externi acționează pentru destabilizarea regiunii.
Dincolo de orice altceva, aceste conflicte sunt simbolul continuării abordării în logica sferelor de influență. Această logică este antonimul opțiunii libere și suverane a cetățenilor din statele din vecinătatea UE și a NATO, care au redevenit democrații sau au optat pentru acest model de societate acum 30 de ani.
Nu poate fi firesc să tolerăm folosirea instrumentelor forței pentru influențarea destinelor altor națiuni, pe modelul secolului XIX de prezervare a unui droit de regard asupra unor spații aflate la intersecția intereselor marilor puteri.
Geneza și persistența acestor conflicte sunt legate de încălcări succesive și flagrante ale dreptului internațional. Perpetuarea lor constituie o provocare reală pentru orice încercare de a edifica o normalitate bazată pe norme. Fără o soluționare clară a acestor conflicte, care să nu afecteze vectorul dorit de aceste țări de dezvoltare și politică economică și de securitate, statele din regiune nu pot să aibă un cadru de dezvoltare și cooperare predictibil și sigur.
Capcana unei percepții denaturate
Statele comunității democratice de valori au atins nivelul actual de prosperitate și dezvoltare pentru că au înțeles să depășească conflictele istorice care le separau artificial. În schimb, au ales să își unească eforturile politice pentru a oferi cetățenilor lor un spațiu de pace, securitate și libertate. Acest lucru a fost posibil printr-un proces politic de construcție și prin crearea unui cadru de cooperare guvernat de supremația dreptului.
Uniunea Europeană și NATO, care astăzi formează cel mai puternic spațiu de stabilitate și securitate, trebuie să mențină în atenție implicațiile pe termen lung ale conflictelor prelungite, cu efecte nu doar asupra statelor implicate, ci și securității în regiunea Mării Negre și a securității europene în general.
Subiectul conflictelor prelungite trebuie să beneficieze de atenție sporită la nivelul tuturor organizațiilor multilaterale, în special UE și NATO, dar și OSCE, și să fie tratate în mod adecvat. Am evidențiat acest punct de vedere inclusiv la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, din 1-2 decembrie 2020.
Binele obținut în interiorul Uniunii Europene este inseparabil de binele continentului în integralitatea sa. Dar, de multe ori, privind Vecinătatea Estică a Uniunii Europene din poziția privilegiată de membru al acesteia, există tentația de a considera conflictele prelungite drept o constantă inevitabilă a lumii în care trăim.
Sunt voci care le consideră fără soluție într-un viitor previzibil, se conștientizează efectele dezastruoase pentru cei direct implicați, dar se evaluează, la nivel superficial, că situația ar fi sub control și fără urmări atât de grave încât să justifice implicarea urgentă a Uniunii în ansamblul său. Dar este o percepție falsă și o capcană.
Pentru că, în fapt, state și regiuni întregi din estul european sunt în incapacitatea de a-și exercita suveranitatea asupra unor părți ale teritoriului național. Societăți întregi își văd perspectivele de viitor condiționate negativ de existența unor teritorii disputate, de comunități artificial divizate și învrăjbite, de decizii politice luate departe de voința lor sau sunt angajate în curse ale înarmării, care amenință pacea. Toate acestea expun stabilitatea europeană și, prin efect direct, securitatea europeană și euroatlantică, unor riscuri continue, cu consecințe grave.
Conflictele prelungite înseamnă, în multe cazuri, ciocniri militare continue de mai mică sau mai mare anvergură sau potențialul declanșării lor fără avertisment.
Ele presupun cicluri de violență care generează crize recurente. Acest ultim caz este și cel al situației din Nagorno-Karabah. Ceea ce este permanent este starea de instabilitate și insecuritatea care generează frâne pentru reforme democratice sau ducerea lor la bun capăt, investiții, dezvoltarea unor relații firești între comunități și membrii lor.
Această situație afectează procesele democratice și oferă oportunități de influență negativă și manipulare unor actori interesați de instabilitate.
După cum au arătat evoluțiile din Ucraina ulterior anului 2014, conflicte noi pot să apară oricând, atât timp cât logica sferelor de influență și de încălcare repetată a dreptului internațional este tolerată fără o implicare mai activă a comunității internaționale.
Atractivitatea UE trebuie dublată de implicare crescută
În cele peste șase decenii de existență, Uniunea Europeană s-a profilat ca un actor politic matur, activ și responsabil în afacerile globale. În calitate de putere normativă, Europa propune un model propriu de dezvoltare care „a făcut ca mare parte din Europa să se transforme dintr-un continent al războiului într-un continent al păcii” – după cum a motivat Comitetul Nobel decizia de decernare a Premiului Nobel către UE în urmă cu opt ani.
Acest exemplu de pace, reconciliere, democrație și dezvoltare economică este un model pe care trebuie să-l promovăm cu prioritate și în jurul căruia trebuie să ne construim atât eforturile comune de a clădi un profil mai ridicat al Uniunii Europene pe scena internațională, cât și oferta de sprijin și expertiză pentru națiunile care contează pe noi. Este un model pe care trebuie să-l continuăm în vecinătatea noastră directă, proiectând pace, stabilitate și prosperitate.
La frontiera estică a Uniunii, statele partenere au exprimat dorința de a se angaja pe parcursul european.
În Ucraina, stat confruntat cu un grav conflict apărut în contextul manifestării opțiunii poporului ucrainean pentru calea europeană, dezideratul apropierii de Uniunea Europeană și de NATO motivează un program de schimbări profunde.
Georgia, partener activ al Uniunii Europene și al NATO, continuă procesul de reformă pentru racordarea la spațiul de valori european.
În Republica Moldova, alegerile prezidențiale din 15 noiembrie câștigate în mod decisiv de candidatul pro-european au demonstrat opțiunea fermă a cetățenilor din Republica Moldova pentru modernizarea societății în spiritul valorilor reprezentate de Uniunea Europeană.
Dar, în același timp, persistă necesitatea reglementării conflictului din regiunea transnistreană, atât pentru stabilitatea și securitatea Republicii Moldova, cât și pentru întreaga regiune. Aceasta nu se poate realiza decât într-un mod care să respecte pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, și fără a pune în pericol parcursul european al țării, în acord cu voința majorității cetățenilor săi.
Și în Armenia și Azerbaidjan, o serie de eforturi de modernizare din ultimii ani au indicat dorința de cunoaștere și preluare a unor instituții și modele de bune practici promovate la nivelul Uniunii.
Toate aceste demersuri reformatoare din statele partenere sunt fundamentate pe năzuințele legitime ale cetățenilor lor pentru un trai mai bun, garantat democratic, și pe idealul unui spațiu european extins de pace și prosperitate.
Ele sunt, însă, în mod constant, puse sub semnul incertitudinii, prin efectul disruptiv al conflictelor prelungite. Aceste eforturi sunt menținute captive într-o logică de confruntare și de condiționare a propriilor opțiuni de viitor.
De aceea, o implicare mai mare a Uniunii și a statelor membre pentru soluționarea problemelor regiunii, între care de departe cele mai dificile sunt conflictele înghețate, este în mod evident necesară.
Situația din jurul Mării Negre este de importanță strategică pentru Uniunea Europeană, iar interesul pentru asigurarea păcii și securității pe termen lung a Europei, în ansamblul său, și valorile noastre comune ne determină să promovăm o ordine internațională bazată pe norme.
Acest lucru cere să încurajăm dialogul bilateral și multilateral, ca formă preferată de soluționare a conflictelor pe cale pașnică, și să ne folosim resursele de negociere și construcție instituțională deprinse în interiorul Uniunii pentru a identifica instrumentele care pot sprijini avansul decisiv al proceselor politice de rezolvare a conflictelor prelungite, înghețate sau nu, din Vecinătatea noastră Estică - zona Mării Negre.
Încrederea statele partenere în construcția europeană face cu atât mai necesară asumarea de către UE a unui rol de lider în zona Mării Negre, pe măsura atracției exercitate de succesul modelului european politic și economic.
Aceste este și sensul scrisorii comune inițiate de România, co-semnate de zece alte state membre (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia) și transmise Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate Comună pe data de 19 noiembrie.
Este un prim pas concret pe un drum către mai multă implicare a Uniunii Europene în rezolvarea problemelor care alimentează un cerc vicios de instabilitate la granițele noastre.
Astfel, dezbaterea la nivelul Uniunii Europene a temei conflictelor prelungite, într-un cadru formal și într-un spirit al unității europene, va putea aduce rezultate concrete pentru Vecinătatea Estică, crescând influența UE în vecinătatea sa și reprezentând un câștig pe termen mediu și lung pentru securitatea europeană și euroatlantică.
Doar o Uniune Europeană mai influentă în vecinătatea sa, care este capabilă să proiecteze în mod durabil stabilitate, pace și prosperitate, poate să devină un actor global credibil.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News