Editorial Putem să reinventăm Uniunea Europeană învățând din curajul lui Schuman
Azi, pe 9 Mai, marcăm 70 de ani de la Declarația lui Robert Schuman din 1950, care a simbolizat începutul cooperării franco-germane după Al Doilea Război Mondial și reintegrarea Germaniei de Vest în Europa de Vest. A fost un manifest puternic al dorinței de a uni Europa după dezastrul provocat de Al Doilea Război Mondial și de a pune bazele solidarității. 70 de ani mai târziu, Uniunea Europeană se găsește la răscruce.
Măcinat de o pandemie globală și de o criză ecologică majoră, visul lui Schuman privind o Europă unită are nevoie de resuscitare, luând în considerare o schimbare fundamentală a ordinii geopolitice globale.
În anii ‘50, Schuman, Jean Monnet și alții au contribuit la elaborarea Planului Marshall al SUA. Criza financiară post COVID-19, combinată cu criza ecologică a schimbărilor climatice și cu revoluția digitală continuă să reprezinte, acum, o provocare asemănătoare. Însă, de această dată, nicio putere externă nu va veni să salveze economia europeană în 2020.
Mai mult decât atât, alte superputeri care consideră Europa un rival se vor folosi de această criză pentru a o slăbi.
Depinde de noi să dăm dovadă de curaj, ambiție și disponibilitate pentru a fi mai puternici împreună. Va trebui să trecem noi singuri de la supraviețuire la prosperitate, să dăm dovadă de unitate și solidaritate.
Pe termen scurt, acest lucru înseamnă să ne suflecăm mânecile pentru a construi împreună un fond european de redresare masiv, bazat pe nevoia noastră de inovație și investiții orientate spre viitor, Pactul Verde European și investiții în masă în tehnologii noi. Aceasta va fi prima etapă importantă care ne va trezi din letargia actuală. Stă în puterea și curajul nostru să construim un viitor mai bun pentru copiii și nepoții noștri, însă pentru a reuși trebuie, în primul rând, să începem să ni-l imaginăm.
Schuman a apreciat că pacea în Europa trebuie construită pe baza punerii în comun a resurselor naturale; în 1950, cărbunele reprezenta această resursă.
Viitorul
De această dată, tinerii noștri, protejarea mediului, sănătatea și transformarea digitală vor fi noii piloni ai unui proiect coerent, inventiv și generos.
Dezbaterea privind planul de redresare este primul pas al unei discuții mai ample privind Uniunea pe care o dorim pentru următorul deceniu. Într-adevăr, această dezbatere ar putea expune și mai mult limitele propriilor noastre reguli sau modul în care le implementăm. Cuvintele lui Schuman nu au fost nicicând mai adevărate: „Europa nu va fi făcută dintr-odată sau după un singur plan. Va fi construită prin realizări concrete, care creează mai întâi o solidaritate de facto“.
Putem vedea mugurii acestei solidarități renăscute în criza COVID-19 când, după un start mai timid, statele europene au început să se ajute consistent între ele și mai apoi vecinii și chiar țări aflate în dificultate de pe continentul African. România nu a stat nici ea deoparte în regăsirea spiritului european solidar, ci a contribuit cu medici în Italia, ca gazdă a primului depozit comun european de echipamente medicale, cu medici și echipamente de protecție donate Republicii Moldova.
Dacă vrem să abordăm viitoarele urgențe de sănătate, ceea ce cetățenii noștri își doresc, trebuie să ne bazăm pe realizările pe care le-am atins în criza provocată de pandemia de COVID-19 și să avem curajul și viziunea pentru a construi o Europă care să aibă capacitatea de a proteja, adică a anticipa noi amenințări și a acționa ca o putere globală. Același lucru este valabil și în cazul relansării economice și a noii politici industriale.
În vremea lui Schuman, schimbarea a fost implementată de sus în jos.
În 2020, proiectul european trebuie schimbat de jos în sus. Acesta este motivul pentru care viitoarea Conferință despre Viitorul Europei este atât de importantă toți europenii trebuie să înceapă să reinventeze Europa prin contribuția la această dezbatere.
O reformă reală este necesară acum mai mult ca oricând, deoarece casa Europei este pe jumătate construită, o realitate care l-ar preocupa cu siguranță pe Schuman.
O soluție la această provocare trebuie să vină din partea cetățenilor. Așa cum Tratatul de la Paris din 1951 „a dat naștere Europei”, trebuie să ne asigurăm, în ceea ce privește Conferința despre viitorul Europei, că aceasta reinventează continentul nostru.
În 1950, Schuman știa că, într-o ordine mondială aflată în schimbare și pe un continent răvășit de imperialismul naționalist, țările europene vor prospera, politic, economic și cultural doar prin colaborare. Declarația lui Schuman a stabilit: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă“.
În 2020, trebuie să învățăm din nou lecțiile sale și să ne angajăm să promovăm în continuare speranța unei Europe unite și suverane.
Uniunea Europeană nu poate fi protejată fără o creativitate similară și eforturi desăvârșite în fața amenințărilor cu care se confruntă.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News