Patru motive pentru care creșterea economică din bugetul 2019 este falsă
A apărut proiecția cifrelor pe care se bazează bugetul din 2019. Este prognoza făcută de către CNSP (comisia națională de strategie și prognoză), adică instituția controlată oficial de domnul Ghizdeanu, dar de facto de domnul Darius Vâlcov.
Guvernul e în mare criză de bani. De aceea a crescut în multiple rânduri taxele și impozitele. De aceea a întârziat atât de mult timp bugetul pentru anul 2019. Pur și simplu deficitul era prea mare. Dar ca să dreagă busuiocul și să scoată totuși un buget, au măsluit cifrele creșterii economice prognozate ca să le iasă venituri mai mari din pix.
Cum ne dăm seama că au măsluit o prognoză? O prognoză economică trebuie să fie coerentă măcar cu ea însăși ca să aibă vreo șansă să fie reală. Adică, dacă prognozăm mai multe cifre trebuie să fim atenți ca ele să fie consistente între ele și măcar să nu se contrazică. Și, dacă nu cerem prea mult, ar trebui să fie coerente și cu realitatea din economie observată până acum. Dacă, însă, cifrele nu sunt coerente între ele, atunci avem de a face cu o manipulare.
Uitându-ne pe ultima prognoză a CNSP din 30 ianuarie, cea pe care este fundamentat viitorul buget, vedem 4 semnale de alarmă care ne indică că creșterea viitoare a fost trucată ca să dea bine veniturile din buget.
În primul rând, de anul trecut și până acum economia României a avut niște probleme. Toate concentrate în ultimele luni. Companii au plecat deja din România (cazul Nestle) și investițiile viitoare sunt blocate. Statul a avut nu una, ci 7 tentative de împrumut ratate și a ajuns să anunțe că nu se va mai îndatora deloc (va trăi din rezerve). Prețul energiei electrice a atins un maxim istoric. România s-a transformat din exportatoare de energie în importatoare. Cursul euro a explodat atingând și el noi maxime istorice. Am avut cel mai mare picaj bursier din istoria recentă a României. Toate acestea ar fi trebuit să scadă creșterea economică viitoare. Dar CNSP nu crede asta și au majorat creșterea economică de la 4.2% în 2018 (conform INS) la 5.5% în 2019. Cum este posibil să vedem că economia se deteriorează dar să prognozăm că creșterea va fi mai mare?
Al doilea mod în care ne dăm seama că avem o problemă cu cifrele este faptul că CNSP a menținut prognoza de creștere de 5.5% de la raportul din 9 noiembrie la cel din 30 ianuarie. Dacă pe 9 noiembrie comisia de prognoză nu știa tăvălugul care va veni în economie (prăbușirea bursei, scumpirea energiei, explozia cursului, etc.), ne-am aștepta totuși ca pe 30 ianuarie să-l constate și să țină cont de el. Deloc. Prognoza de creștere a rămas neschimbată. E ca și cum sărim din avion cu parașuta și prognozăm că vom ajunge cu bine la sol chiar după ce ne dăm seama că nu merge parașuta. Putem să ne îmbătăm cu apă rece, dar o facem spre dauna noastră.
Al 3-lea mod, în care ne dăm seama că creșterea este supra-evaluată, vine din faptul că într-un trend descendent al creșterii (confirmat chiar de CNSP), anul acesta aceeași CNSP prevede deodată o creștere subită. Însăși comisia de prognoză și-a tot scăzut propria ei previziune pentru creșterea din 2018. A scăzut previziunea de creștere de la 6.1% (în aprilie) la 5.5% (în iulie) la 4.5% (în noiembrie). Trendul este clar unul descendent, nu ascendent. O spune chiar ea. Și atunci cum poate să ne spună deodată că în 2019 avem creștere de 5.5%? Ar trebui să nu doar să oprim descreșterea, dar și să inversăm trendul și să accelerăm. Prognoza comisiei ignoră complet trendul economic.
Al 4-lea mod, în care ne dăm seama că cifra creșterii e supra-evaluată, este dacă încercăm să coroborăm cifrele statului între ele. Să ne uităm la altă instituție a statului, INS, să vedem dacă cifrele se verifică între ele. Vedem că chiar și acel 4.5% creștere pe care CNSP încă îl prevede în continuare pentru 2018 e neverosimil. Conform INS, în primele 3 trimestre din 2018 am avut 4.2% creștere în fiecare trimestru. Ca să reușim să avem 4.5% creștere în tot anul 2018, ar trebui ca în ultimul trimestru cifra să crească brusc de la 4.2% la 5.4%. Adică să avem o super performanță economică tocmai în acel trimestru în care am avut cel mai mare picaj al bursei din istoria recentă a României. E imposibil.
Deci CNSP a supra-evaluat creșterea economică pentru a închide bugetul. Cifra de creștere economică nu e compatibilă nici cu datele de până acum ale comisiei, nici cu cele ale INS și nici cu evenimentele economice recente.
Și să nu credeți că creșterea economică e singura cifră inconsistentă pe care e bazat viitorul buget. Dacă ne uităm în prognoza CNSP mai vedem multe alte neconcordanțe. De pildă, cursul euro este prognozat 4.67 lei/euro, deși el a ajuns deja la 4.75 lei/euro și multe altele.
De ce e asta important pentru noi? Pentru că înseamnă că veniturile din viitorul buget pentru 2019 vor fi supraevaluate. Ceea ce înseamnă că statul de fapt nu va face față cheltuielilor și trebuie să ne așteptăm la noi taxe și impozite. Asta a făcut guvernul în fiecare an până acum când n-a mai avut bani. Asta va face și de acum încolo.
Articolul face parte din categoria „Opinii politice”, o inițiativă Digi24.ro menită să faciliteze comunicarea între elita politică și cetățeni. Textele publicate în acest spațiu vin ca răspuns la invitația pe care am adresat-o oficial tuturor partidelor parlamentare de a publica pe site-ul nostru opiniile și analizele liderilor, ale parlamentarilor, ale aleșilor locali și ale tuturor membrilor care doresc să prezinte publicului, direct, ideile, mesajele și punctele lor de vedere.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News