Povestea cărților salvate de furia comuniștilor

Singura bibliotecă bizantină din România se află la Centrul Sfinţii Petru şi Andrei din Bucureşti. Locul a căzut pradă furiei comuniste, care însă nu a reuşit să şteargă cu totul urmele acestui depozit valoros de carte, cu peste 20.000 de exemplare.

Existenţa unei biblioteci bizantine în Capitală a fost posibilă datorită congregaţiei părinţilor asumpţionişti, înfiinţată în 1845, în Franţa. Primii discipoli au pus bazele celei dintâi biblioteci bizantine cunoscute în întreaga lume şi tot ei au fondat un institut de studii la Constantinopol, transferat apoi în Bucureşti.

Pr. Dr. Lucian Dîncă - directorul bibliotecii: „La sugestia făcută de Nicolae Iorga, care îi cunoştea pe asumpţionişti pentru că mergea destul de des, ca diplomat al României, la Istanbul, la Constantinopol, și le-a spus: Locul vostru este la Bucureşti. Aşa se face că în 1936 au cumpărat acest teren, au zidit casa si au transferat biblioteca”.

Biblioteca număra atunci 25 de mii de volume, între ele multe documente medievale valoroase şi manuscrise culese de la Muntele Athos. Imediat după instalarea regimului comunist în România, în 1947, institutul a fost naţionalizat.

Cărţile trebuiau salvate şi sunt multe legende care povestesc despre eforturile pe care preoţii le-au făcut atunci. Institutul se învecina cu Ambasada Franţei, care ar fi fost salvarea imensei comori.

Pr. Dr. Lucian Dîncă - director bibliotecă: „Unii au spus că timp de o noapte, părinţii au aruncat pe geam toate cărţile în curtea ambasadei, ceea ce era imposibil, erau cărți de mare valoare, și dacă le-ar fi aruncat așa, le-ar fi distrus pe toate. O altă legendă spune că noaptea părinții ar fi făcut un tunel între ei și ambasadă. Varianta cea mai plauzibilă este ceea ce mi-a povestit un cercetător care a inceput teza lui de doctorat aici, un român la care a lucrat în Franța toata viața lui și prin telefon mi-a zis că de fapt el a ajutat la transport și au pus în cutii toată bilbioteca, cele 25 de mii de volume, și pe timp de noapte, cu cineva de la siguranța Ambasadei Franței, au transferat cu roaba timp de trei nopți la rând, toate aceste cărți la Ambasada Franței, unde au fost transferate într-un vagon diplomatic și așa, în 1951, au părăsit România”.

Astăzi, cărţile salvate se află pe rafturile Bibliotecii de Studii Bizantine a Institutului Catolic din Paris. Biblioteca din Bucureşti a fost refăcută abia în 2010. Doar că niciun exemplar din vechiul fond de carte nu a mai ajuns în Capitală. Locul documentelor care ani de zile au fost în ţara noastră a fost luat de alte cărţi, aduse de cei care s-au implicat ca bibliotecă să renască.

Pr. Dr. Lucian Dîncă - director bibliotecă: „Când am reluat posesia acestei clădiri, am fost însărcinat cu misiunea de a reconstitui biblioteca. Am aflat că această bibliotecă avea o dublură la Atena, care zăcea de mai mulți ani intr-o clădire de care nu stia nimeni, era o filială a institutului de aici... Din cele 15 mii, 10 mii le-am adus aici. Am avut un contract de solidaritate cu un institut oriental din Olanda și ei ne-au trimis 3000 de dubluri”.

Cea mai valoroasă carte din biblotecă este un trebnic, adică o carte de rugăciuni, editată de Petru Movilă în 1646. Acest exemplar a fost dăruit de către Papa Pius al IX-lea unui episcop asumpţionist din Moscova. În lume, sunt doar trei astfel de exemplare, însă unul este aici, la Bucureşti, unul la Moscova şi celălalt la Paris.

Că biblioteca din Bucureşti ascunde comori ale scrisului o ştiu foarte bine cei care au grijă zi de zi de aceste cărţi, dar şi tinerii, studenţi şi cercetători, care vin aici să afle despre istoria şi teologia orientală lucruri pe care nu le pot găsi în alte documente.

Biblioteca Centrului Sfinţii Petru şi Andrei are acum peste 20 de mii de volume. Povestea zbuciumată a acestui adăpost al culturii şi-a găsit în sfârşit finalul liniştit - moşternirea călugărilor asumpţionişti, care au plămădit acest loc, este acum în siguranţă.

„Asumpţionistul este un călugăr care trăieşte cu picioarele pe pământ, dar tinde spre cer și misiunea lor a fost aceea de a călăuzi oamenii pe pământ prin dificultăţile, probleme şi tot ceea trăieşte un om, arătându-le mereu directia înălţării, spre cer...” - spune Lucian Dîncă - directorul bibliotecii.

• Etichete:
• papa francisc
• vizita papa francisc romania
• vizita papa 2019
• biblioteca bizantina

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei