Pastila de limbă. Ce înseamnă a curăţa grajdurile lui Augias
O parte dintre expresiile limbii române sunt folosite frecvent, pe când la altele recurgem destul de rar. Din a doua categorie face parte şi expresia „A curăţa grajdurile lui Augias”, al cărei sens este de „a îndrepta o stare de lucruri urâtă, chiar murdară, care durează de multă vreme”. Şi dacă tot am menţionat expresia, cred că e interesant să vedem în continuare cine este Augias, ce e cu grajdurile lui şi cine i le curăţă. Pentru asta, va fi nevoie, bineînţeles, să ne întoarcem pe teritoriul mitologiei.
A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale
Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei
Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei
Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe
Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară
Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte
Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”
Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai
Copiii români de la țară, victimele sărăciei
În mitologia greacă, Augias este rege peste un ţinut numit Elida. Ca mai toţi regii, şi Augias e foarte bogat. El are, pe lângă averile obişnuite, o mulţime de grajduri uriaşe, în care sunt ţinute peste trei mii de vite. Cum grajdurile sunt foarte mari, dar nu au parte de atenţia unor grăjdari pricepuţi, ele ajung neîngrijite, pline de mizerie şi aflate sub tirania unor mirosuri greu de suportat. Augias nu are cum să se ocupe el însuşi de grajduri. În primul rând fiindcă nu se cade (doar e rege), iar în al doilea fiindcă nu are cum, din cauză că se îmbarcă pe corabia Argus, adică a Argonauţilor, şi pleacă în căutarea Lânii de Aur. În aceeaşi mitologie greacă, această lână cu proprietăţi extraordinare simboliza bogăţiile din ţările răsăritene, pe care elinii le-au râvnit dintotdeauna.
Expediţia Argonauţilor în căutarea Lânii de Aur este condusă de Iason, fiul lui Eson, regele ţinutului Iolcos. Iar cea care-l ajută pe Iason să găsească Lâna de Aur este o vrăjitoare pe nume Medeea, pe care Iason o va lua de soţie după întoarcerea din expediţie. Pe corabia Argonauţilor, care sunt cincizeci la număr, Augias se întâlneşte cu alte personaje importante care pleacă în expediţie sub conducerea lui Iason, printre care Castor şi Polux, Orfeu, Tezeu sau Peleus. Mai trebuie spus că expediţia se desfăşoară cu cincizeci de ani înainte de Războiul Troiei.
După întoarcerea din expediţie, regele Augias află că numeroasele lui grajduri vor fi în sfârşit curăţate. De cine? De nimeni altul decât Hercule. Dar de ce se angajează ditamai eroul într-o activitate mai degrabă umilitoare? Fiindcă are de ispăşit o pedeapsă din partea zeilor. Hercule e victima mâniei divine a Herei, soaţa lui Zeus, zeul peste zei. Hera îl face pe Hercule să-şi piardă minţile şi să-şi ucidă copiii pe care-i are în urma căsătoriei cu Megara. După comiterea crimelor, Hercule consultă oracolul de la Delphi ca să-şi afle pedeapsa. Cel care-l condamnă este Apollo, zeul soarelui, care-l sileşte pe Hercule să slujească timp de doisprezece ani la curtea lui Euristeu, rege peste Tirint şi Micene.
Euristeu îl pune pe Hercule să facă douăsprezece munci periculoase şi complicate, care vor rămâne în mitologie drept muncile sau isprăvile lui Hercule. Printre ele se numără uciderea leului din Nemeea, uciderea hidrei din Lerna, prinderea taurului din Creta sau îmblânzirea iepelor lui Diomede. A cincea dintre cele douăsprezece munci sau isprăvi este curăţarea grajdurilor lui Augias, unde, cum spuneam, se găsesc peste trei mii de vite. Ajuns în faţa lui Augias, Hercule promite să cureţe grajdurile într-o singură zi, dar cere să fie răsplătit de rege dacă reuşeşte. Regele acceptă târgul, bănuind că Hercule nu va fi în stare să se ţină de promisiune. Cu puterea lui colosală, Hercule schimbă însă cursul a două ape, Alpheus şi Peneus, le face să treacă prin mijlocul grajdurilor şi, drept urmare, tot gunoiul din grajduri este purtat de ape în aval până la lăsarea serii. Hercule îşi cere răsplata, conform înţelegerii, numai că regele Augias îşi încalcă făgăduiala şi refuză să-l plătească.
Hercule îl va pedepsi mai târziu, în urma unui război la sfârşitul căruia se vor înfiinţa, pentru celebrarea victoriei, Jocurile Olimpice. La rândul ei, impresionată de vitejia lui Hercule, Hera îl va ierta, îl va primi în Olimp şi i-o va da de soţie pe Hebe, zeiţa tinereţii eterne.
Cum spuneam, astăzi expresia „a curăţa grajdurile lui Augias” înseamnă „a îndrepta o stare de lucruri urâtă, care durează de mult timp”, indiferent dacă starea de lucruri ţine de politică, de viaţa personală sau de trecutul unuia sau altuia. Mulţi oameni preferă să ascundă gunoiul sub preş zi după zi, an după an. Dar până la urmă vine şi momentul când trebuie făcută curăţenie.
Urmăriți „Pastila de limbă” cu Radu Paraschivescu în fiecare duminică, de la ora 19:50, la Digi24.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News