Exclusiv Sebastian Burduja, la Interviurile Digi24.ro: Digitalizarea este o prioritate națională. Fiecare serviciu public trebuie simplificat

Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a declarat la Interviurile Digi24.ro că digitalizarea este „o prioritate națională”. Acesta spune, însă, că înainte ca serviciile publice să fie digitalizate, este nevoie de simplificare acestora. „Dacă doar muți birocrația în online nu ai făcut nimic”, spune ministrul. Sebastian Burduja a vorbit în interviul acordat jurnalistului Alexandru Rotaru și despre cloud-ul guvernamental dar și despre reforma cercetării românești.

Principalele declarații:

• Fiecare zi la minster e o provocare. Este un minister complex pentru că este un minister care a trecut prin tot felul de transformări. Avem o perspectivă de doi ani de zile în care să facem ordine ca să putem să livrăm ceea ce am spus strategii și proiecte.
• În perioada următoare o să vedeți exemple de bună practică, ministerul Digitalizării trebuie să fie primul care se digitalizează. Aducem site-ul la un standard modern. Totodată, fluxul documentelor. Semnez sute, mii de documente pe hârtie. 
• Nedigitalizarea României e un handicap. Digitalizarea înseamnă să permiți omului să aibă o productivitate mai mare. Prin serviciile pe care le primește. 
• Când vor scăpa românii de dosarul cu șină? E întrebarea pe care o primesc cel mai des. O observație importantă, ministerul are un rol în cadrul normativ el nu poate interveni direct la minsiterul de Interne, la ministerul Educației, la ministerul Sănătății etc. Când vorbim despre digitalizarea birocrației ne referim la ce au făcut alte state. Înseamnă să regândești fiecare serviciu public și să simplifici, după care să digitalizezi. Dacă doar muți birocrația în online nu ai făcut nimic.
• Digitalizarea evenimentelor de viață, înmatriculare auto stimulare revenire mamă la muncă, toate aceste lucruri sunt prinse în aceste proiecte europene. În mod normal dacă se respectă calendarul, până la finalul anului viitor. 
• Voi avea o întâlnire cu fiecare minister în perioada următoare pentru a vedea unde stăm. Partea de servicii digitale, depinde de partea de autentificare a fiecărui cetățean în raport cu statul. Statul trebuie să certifice că datele mele nu ajung din greșeală la altcineva. Pe partea aceasta este un proiect la autoritatea pentru digitalizarea României. Este în implimentare, până la finalul anului viitor categoric se va face. Va permite fiecărui cetățean român să se autentifice în raport cu statul.
• Cloud-ul guvernamental. Prima etapă este cea soft în care migrăm instituțiile publice în acest cloud. Nu toate serviciile se pretează la migrarea în cloud. Pentru toți românii e important să spunem un lucru: cloudul în sine nu este secretul de a scăpa de hârtii, nu este glonțul de argint. Datele vor fi mai sigure, nu le putem pierde. Partea a doua, de interoperabilitate, este cea care ne va scăpa de drumuri la instituțiile statului, astfel încât nouă să nu ni se mai ceară datele decât o singură dată. 
• Digitalizarea la care visăm cu toții se va întâmpla când vom avea interoperabilitate. Nu trebuie să așteptăm finalizarea investiției cloud pentru asta.
• Cloudul guvernamental va fi ca un magazin de aplicații. 
• Termene pentru finalizarea cloudului: Sunt patru centre de date așa cum au fost ele definite în PNRR. De exemplu, Republica Moldova are 2 centre de date. Prima etapă, partea hard-de infrastructură-până în 2024, a doua etapă, până în 2026, avem țintă să migrăm 30 de instituții în acest cloud.
• Instituțiile din sistemul de securitate națională sunt necesare pentru că discutăm de o infrastructură critică a statului român, discutăm de protecția datelor cetățenilor români. Informația e putere și trebuie să avem grijă ca un actor statal sau nestatal să nu acceseze acestea date. În același timp, nu trebuie făcut niciun fel de rabat de la drepturile noastre ca cetățeni.
• Am văzut tot felul de teorii ale conspirației în legătură cu acest proiect. Și azi am văzut un editorial, habar n-au. Vă dau un exemplu, Republica Moldova. Există o jurnalizare foarte clară în timp real a accesului la aceste date. Dacă datele dvs. sunt accesate de o instituție dvs. veți fi înștiințat printr-un mesaj în timp real că instituția a accesat datele și motivul și când. Iar acest lucru nu se poate șterge. Românii trebuie să aibă încredere în aceste sisteme, pentru că ele țin de modernizarea lumii și a țării. Tentația naturii umane este să ne protejăm de schimbări, ori România, dacă va face asta, va rămâne în urmă, tot pe ultimul loc în Uniunea Europeană.
• Avem toate șansele să îndeplinim ținta din PNRR- o ordonanță pe guvernanța cloudului adoptată până la finalul acestui luni. De asemenea, legea interoperabilității este în Parlament și are șanse să fie adoptată până pe 30 iunie. Mai este un jalon pe care l-am făcut celebru, pentru că a fost o observație publică pentru cei care au scris PNRR-ul că nu s-au gândit prea bine. Practic, atribuirea licitației pentru implementarea cloudului, care ar fi trebuit atribuită în 3 luni de zile. Orice om din lumea asta care știe o boabă de administrație publică își dă seama că nu era omenește posibil. În discuțiile cu Comisia Europeană am agreat ca această bornă să fie interpretată ca până la 30 iunie nu să atribuim această licitație, dar să semnăm un contract de finanțare între minister și Autoritatea pentru Digitalizare, STS și CiberINT. 
• Nu simt nevoia pe portofoliul meu să cer renegocierea cu Comisia Europeană. Dar vom vedea exact dacă sunt și alte puncte care trebuie rediscutate. 
• Digitalizarea este o prioritate națională. Trebuie pusă în practică ca atare. Lucrurile nu se pot face peste noapte. Trebuie să gândim programe.
• Sistemul românesc de cercetare necesită o reformă amplă. Ne spune ce și cum să facem Comisia Europeană. Raportul final se va lansa chiar poimâine. Vin experții Comisiei în România și prezintă liniile principale. De exemplu, reducerea fragmentării sistemului de cercetare- avem institutele naționale de cercetare dezvotlare, avem institutele academiei, avem universitățile, e o fragmentare mult prea mare. Premierea celor care merită să fie premiați - sunt câteva institute, nu foarte multe, care au rezultate la nivel internațional, care au transfer tehnologic în piață, aceste exemple trebuie recunoscute și ele să primească o finanțare mai mare. În practică, s-au dat puținii bani pe care îi dăm pe cercetare, 0,18% din PIB, s-a împărțit câte puțin la toată lumea să nu se supere nimeni. Lucru asta nu mai poate continua, noi trebuie să finanțăm meritocrația. 
• Obiectiv 2% din PIB pentru cercetare? Este ținta până la finalul ciclului de guvernare. Ținta este 1% - public, 1% - privat. Din punctul meu de vedere, investiția în cercetare dezvoltare este extrem de profitabilă pentru stat. Noi avem și resursa umană. Foarte mulți pleacă, nu reușim să îi ținem în România. Nu se simt motivați, au nivel de salarizare mică, nu au legătură cu piața privată. Temele de cercetare trebuie să vină din nevoia mediului privat. 
• Țările care și-au setat o țintă strategică, și cel mai bun exemplu este Estonia care astăzi este în toate topurile pe primele locuri. Cred că avem toate ingredinetele. 
• Interzicerea prin lege aplicaților rusești. Proiectul este în avizare interministerială și este despre antivirusul rusesc, unul destul de popular la nivel internațional și vedeam că autorități publice locale încă mai cumpărau acum câteva săptămâni.

• Etichete:
• interviurile digi24.ro
• sebastian burduja interviurile digi24.ro
• sebastian burduja digitalizare

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei