Live

Exclusiv Președintele CNCD: România este ținta războiului hibrid al Rusiei. Românii cad pradă, pentru că statul nu explică deciziile

Alexandru Rotaru Data publicării:
Președintele CNCD, Asztalos Csaba. Foto: INQUAM Photos/George Călin

Csaba Asztalos a vorbit, marți, în cadrul Interviurilor Digi24.ro, despre creșterea polarizării în societatea din România, care se manifestă printr-un discurs al urii tot mai pregnant. Președintele CNCD și-a arătat îngrijorarea în legătură cu faptul că unii politicieni îmbrățișează discursul inspirat din tezele Kremlinului, cum ar fi cel legat de migrație sau minorități sexuale, avertizând că momentul istoriei în care partidele extremiste au ajuns la putere s-ar putea repeta.

Csaba Asztalos: Sunt elemente de război hibrid pe care Rusia le duce împotriva Occidentului și pe zona de drepturile omului lansează subiecte care divizează societățile din Europa de Vest.

Alexandru Rotaru: România este victima războiului hibrid purtat de Rusia?

Csaba Asztalos: Aș putea spune că este ținta pe aceste elemente. Mă gândesc, de exemplu, la discursul legat de minoritățile sexuale. Inclusiv referendumul din 2018 a fost, din punctul meu de vedere, un proces care a dus la o formă de polarizare. Este un subiect care este folosit în mod constant pentru a polariza și a duce la ură și discriminare, cu scopul de a destabiliza.

Alexandru Rotaru: Reușește Rusia să-și atingă scopurile în România, prin războiul hibrid purtat?

Csaba Asztalos: Eu spun că până acum România a rezistat, adică a știut să gestioneze aceste subiecte și sunt convins că va ști să gestioneze și în continuare.

Alexandru Rotaru: Cad pradă românii războiului hibrid purtat de Rusia?

Csaba Asztalos: Cu siguranță pe anumite subiecte, cum au fost cele legate de Covid, spre exemplu, sau cele legate de teoriile conspirației. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că statul nu este transparent și nu explică românilor ce decizii adoptă. Există loc de speculații pe foarte multe subiecte: de la dispariția cash-ului, până la Covid și până la implantarea de cipuri. Toate aceste elemente sunt parte din demersul unora de a destabiliza sau de a crea polarizări în societate.

Alexandru Rotaru: Credeți că există oameni politici care preiau voit sau mai puțin voit aceste mesaje prezente ca elemente ale războiului hibrid?

Csaba Asztalos: Da, categoric! Există și studii în acest sens. Foarte multe declarații, cu siguranță, se pliază pe un discurs sau altul venit din Est sau suveranist, venit din zona iliberală.

De asemenea, președintele CNCD și-a manifestat îngrijorarea și în legătură cu mișcările extremiste din UE, spunând că suntem interconectați, iar mesajele apărute în SUA sau Franța, vor fi preluate și în România.

Întrebat dacă asistăm la o „epidemie” de extremism la nivel european, Csaba Asztalos a declarat: E o încercare, un test al democrațiilor, nu doar în Europa, e un test peste tot în lume. Este o încercare. Rămâne să vedem cum se reinventează societatea democratică în urma acestor provocări, care au cauză foarte multe subiecte legitime. Printre ele putem găsi migrația, inflația, criza energetică, războaiele. Toate aceste subiecte îngrijorează societățile respective și problema este că liderii nu au reușit să dea un răspuns potrivit.

Președintele CNCD a vorbit și despre faptul că liderii ar trebui să fie mai tranșanți în condamnarea și găsirea soluțiilor pentru combaterea mesajelor extremiste și xenofobe, ținând cont de faptul că „nu suntem într-un moment bun al istoriei, este unul similar cu cel al căderii comunismului din Europa de Est, trăim într-o formă de regres”.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Gen. Ben Hodges: „Rusia nu poate învinge Ucraina decât dacă noi, cei din Occident, renunțăm”

Avertismentul UE: Un tir cu rachetă intercontinentală în Ucraina ar „marca o escaladare clară” din partea lui Putin

O bombă rusească de 250 de kilograme a fost lansată din greșeală peste o școală din Belgorod, aproape de granița cu Ucraina

Compania ungară Mol susţine că renunţarea la importurile de petrol rusesc este nerealistă, în pofida eforturilor europene

Partenerii noștri