Șansă pentru copiii care își pierd copilăria printre zidurile centrelor de plasament din ţară. Povestea a trei frați

Crăciunul e despre fericire și bucurie. Avem toate toate motivele posibile ca să îl vedem astfel. Cele străvechi și religioase, cu promisiunea iertării și salvării fiecăruia prin nașterea unui prunc sfânt. Cele noi, moderne și colorate, cu toate cântecele, globurile, darurile și culorile care înveselesc iernile și casele. Crăciunul este despre fericire, bucurie și generozitate. O generozitate care are cel mai mare rost atunci când o îndrepți spre cei care au cea mai mare nevoie de ea. Și nimeni n-are mai multă nevoie de mărinimie, bucurie și iubire decât un copil abandonat. Un copil vulnerabil. Un copil care a pierdut atâtea Crăciunuri încât ar merita ca toate ziele din tot restul vieții sale să fie doar Crăciun!

Mii de copii își pierd copilăria printre zidurile centrelor de plasament din ţară. Pentru inacceptabil de mulți, şansele lor mor acolo, în spatele unor uşi, sub priviri neputincioase sau, mai rău, neînțelegătoare și nepăsătoare. Sunt aproape 60 de mii de copii în ceea ce se cheamă "grija statului", iar asta înseamnă centre de plasament sau asistență maternală. Pentru copiii din orfelinate, șansa poate fi o casă de tip familial.

Oameni mari și copii laolală, în jurul unei mese. Copiii meșteresc, oamenii mari îi îndrumă cu drag. E imaginea clasică a unei familii, nu-i așa? E o familie, dar poate că nu s-ar numi clasică. Cei trei băieți au fost multă vreme ai nimănui și ai statului. Oamenii mari sunt educatori care îi îngrijesc și ocrotesc câte 12 ore pe zi. Până când vin alți oameni mari și iubitori.

Ionuţ, Paul și încă un frate al lor au ajuns în Centrul de Plasament Târgu Frumos, din judeţul Iaşi, în urmă cu aproape trei ani. Atunci, centrul era o clădire mare, rece și veche, cu camere în care erau înghesuiți şi câte 12 copii. Din luna martie s-au mutat într-o casă familială. Acum sunt 12 copii în toată casa.

Paul Zacornea - beneficiar casă familială: Acolo erau mai mulţi copii, aici suntem doar 12.

Ionuţ Sâncă - beneficiar casă familială: Mai bine. Nu mai e aşa de aglomerat, nu trebuie să ne mai ducem la cantină să mâncăm.

-Ţi-ai descoperit noi pasiuni de când eşti în casă aici?

-Da, la desenat. Îmi place să gătesc.

Uşor timizi, cu sufletele pline de răni care încă dor, fraţii nu îşi doresc prea multe de la Moş Crăciun. Pentru ei, e dar deja Crăciunul în casa primitoare, cu oameni care îi iubesc și îngrijesc.

-Ce ţi-ai dori să primeşti de Crăciun? Ce ai vrea să ai de Crăciun? 

Ionuţ Sâncă - beneficiar casă familială: O jucărie de are ar fi, o maşină sau ceva.

La masă cu ei este Marius, un băiat de 14 ani, care a ajuns în orfelinat când avea doar şase ani. Puţine lucruri îşi aminteşte de acasă. Erau şapte fraţi și toţi au ajuns în grija statului.

-Cum era la centru?

Marius Ciornei - beneficiar casă familială: Păi, era multă gălăgie, noaptea nu prea puteai să dormi că se bătea ba unul, ba altul, alţii stăteau cu muzica la maximum pe televizor.

-Ce ai învăţat de când eşti aici?

-Să gătesc, să fac curat, să cos, să croşetez, mai multe. Avem unde să ne punem lucrurile, avem colegi noi de camere, prieteni noi.

Marius are nu doar prieteni noi, ci și planuri noi..

Marius Ciornei - beneficiar casă familială: Constructor. Mă gândesc să iau meseria tatei.

-Mai păstrezi legătura cu ai tăi?

-Da, cu tata păstrez prin scrisori, sora mă mai vizitează, mama nu mai ştiu nimic de ea.

-Ce îţi doreşti tu de Crăciun?

-Să stau împrenă cu familia.

Ca ei sunt, însă, mii de copii care se pierd în statistici. Copii ai tuturor și-ai nimănui. Copii fără seninătatea copilăriei. Fără sentimentul de siguranță pe care doar iubirea îl poate oferi.

Pentru copiii din Târgu Frumos, şansa a venit de la Fundaţia Hope and Homes for Children România care, în 2014, a început un proiect aproape ireal - desfiinţarea centrului vechi, mare, rece și neprimitor şi construirea de case tip familial.

Radu Tohătan - managerul departamentului de asistenţă socială a Fundaţiei HHC România: În 2014, când am venit prima dată aici, erau în jur de o mie de copii în 11-12 centre de plasament, câte erau atunci şi Centrul de Plasament din Târgu Frumos avea în jur de 175-180 de copii. Practic era cantitativ al doilea centru de plasament din ţară ca mărime, ca dimensiune şi ca număr de copii.

Gabriela Baltag - şefă Complexul de Servicii Sociale Târgu Frumos, Iaşi: Eu nu am crezut nici o secundă că o să se poată realiza... adică era un vis. Radu ne povestea că să fim deschişi, dar nu aveam cum să fim atât de deschişi pentru că ce ne spune el părea foarte greu de imaginat că ar putea să se realizeze. D'apoi să mă trezesc că peste patru ani am deja patru case. E un lucru minunat ce se întâmplă şi doresc tuturor să aibă încredere că da, dacă visezi şi dacă speri şi pui un pic osul la treabă, clar, îţi iese. Nu are cum să nu iasă.

Acum, cele două clădiri în care locuiau copiii sunt închise. Au rămas doar paturile de fier, dulapuri vechi, rupte şi podeaua din lemn veche de zeci de ani.

Gabriela Baltag - şefă Complexul de Servicii Sociale Târgu Frumos, Iaşi: Diferenţa este ca de la cer la pământ, nu pot fi grade de comparaţie. Erau îngrijiţi şi atunci. Adică ne străduiam să le oferim ce aveam mai bun. Dar acum s-a schimbat la 180 de grade traiul lor.

Fundația a construit casele, a mutat copiii acolo, apoi a venit rândul pregătirii personalului, prin cursuri de perfecţionare, de formare.

Corina Mihalache - educator casă familială: Faptul că aici avem o căsuţă în care locuiesc numai 12 copii şi suntem ca o familie, de fapt aşa ar trebui să fim, să fim o familie. La Centru plecam, veneam dimineaţa, plecam la ora 3 sau în funcţie de programul pe care îl aveam şi erau şi mai mulţi copii. Erau mult mai mulţi şi noi eram câte unul, doi pe tură, din personal mă refer, şi atunci era mult mai greu de lucrat cu ei. Acum este bine aici. Sincer, nu m-aş mai întoarce în partea cealaltă să lucrez.

Povestea aceasta e încă o poveste simplă despre iubire. O iubire pe care o merită orice copil din lume, din prima zi în care vine pe lume. Oricât de puțin pregătită pentru el ar fi lumea.

• Etichete:
• orfelinate
• campanii digi24
• mov craciun

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei