Comori culturale uitate. Casa lui Brâncuși, distrusă sub ochii autorităților

Statul laudă ţara în videoclipuri de promovare colorate cu frumuseţile naturii, dar lasă de izbelişte drumurile pe care ar trebui să ajungă turiştii străini la obiective fabuloase. Promovează carafe şi linguri sculptate, dar lasă în ţărână casa colosalului Brâncuşi. Grădina Carpaţilor nu este însă cea din ultimul clip de promovare. La „Raport de ţară”, poposim în Gorj, la Hobiţa, la Padeş, la Tismana şi la Târgu Jiu. Vom vedea imaginea nepăsării, dar tot în Grădina Carpaţilor este şi bucata acea de ţară care merită mai mult.

Ruina aceasta, descrisă cu un băţ tocit de alun, trebuia inclusă în Panteonul cultural mondial. Pe vremuri... era casă din bârne. Părinţii lui Constantin Brâncuşi au construit-o la o sută de metri de curtea actuală. Pe locul iniţial, acum este o piatră memorială. Şi muzeul Brâncuşi din Hobiţa. Actuala casă pusă la dispoziţia turiştilor nu are nicio legătură cu marele sculptor. Nu este nici măcar o copie a originalului. Casa în care a crescut, s-a jucat, a plâns şi a râs Constantin Brâncuşi este aceasta. Fărâmată!

Ioana Gogoiu, stră-stră nepoata lui Constantin Brâncuşi: (E adevărat c-au vrut s-o fure într-o noapte?) - Da, da. Florin. Florin Codrea din Bucureşti. Codre. A venit cu 25 de oameni. Într-o noapte! Puteam să murim atunci. - (De ce? Cum să muriţi?) Păi dacă atâţia oameni cu maşinile peste noi, aici? Noaptea la ora 1. A venit şi a vorbit cu al meu şi pe urmă ne-am trezit cu ei că au venit să dărâme casa. A vorbit să cumpere şi el n-a vrut. Zicea că ne dă un cal. Noi aveam şi cal, aveam şi iapă. (Bani frumoşi sau...?) Aaaa... Cârpăceală.

Scandalul a trecut în uitare, comoara a rămas. Între timp... i-a ars o bucată, i-a căzut tavanul. Se mai ţine-n peretele dinspre miazăzi şi atât. Guvernele ultimelor trei decenii, autorităţile din Gorj, floarea politică fostă şi actuală au lăsat monumentul de izbelişte. Putea fi salvat ieftin. Restaurarea costa sub 30 de mii de euro. Bani... au fost. Destui. Campania de promovare turistică din 2010, cea cu frunza controversată, a costat România peste 70 de milioane de euro. De curând, statul a pompat bani într-un alt clip de promovare cu titlul „România, o destinație pentru 365 de zile de vacanță”. Este însă... ilogic. Atâta vreme cât comorile culturale sunt ignorate, abandonate şi cad una după alta.

Pe vremuri, aici ajungea şi Gicu. Nu îl cheamă Brâncuşi în acte. Este o rudă a celebrei familii şi... a copilărit prin bătătura aceasta.

Gicu Blendea, localnic: A fost o casă cu componente din casa originală în care s-a născut Constantin Brâncuşi. Era o casă compusă din trei camere, care era perfect locuibilă. Stăteau în ea. (Matale ai dormit în casa asta?) Absolut! Sigur că da! Veneam pe la ei, fiind rude. Şi-mi amintesc că, atunci când eram la şcoala primară, sau mai mititel un pic, aici veneau francezii în vizită. Să fi fost prin anii 66, 65. 65 - 67. Cam aşa ceva. Veneau şi fotografiau aici. Şi, bineînţeles, cereau anumite detalii bătrânilor care erau. Unchiul meu şi mătuşa mea. Şi cu permisiunea lor, rupeau din spate, unde erau bârnele netencuite, rupeau câte o aşchie mică. Şi-o luau amintire în pungă, ca să plece cu ea. Dacă ar vedea francezii aceia acum ce s-a ales din casa asta... cred că s-ar minuna şi ne-ar blama pe noi, ca români.

La intrarea în satul lui Brâncuşi... nici asfalt nu este. Turistul este întâmpinat de praf şi bălării.

Casa din curtea natală a sculptorului, sau... Casa-Muzeu „Constantin Brâncuși", cum este trecută în actele statului, stă închisă lunea şi marţea. Am vrut să o vizităm alături de-o rudă a marelui artist într-o miercuri. Dar tot pustiu şi tot zăvoare pe uşi am găsit.

Localnic: Scrie acolo: zilnic 9 - 17. Luni şi marţi închis. Dar astăzi este miercuri. Să trecem acolo: luni şi marţi şi miercuri închis!

Grigore Brâncuşi, rudă: Ce se întâmpla dacă venea un autocar cu turişti acum? Plecau ca de la... Ca de la o moară spartă. Sau cum să zicem noi aşa... Mai mult, mai mult decât indolenţă. Astea sunt zilele de astăzi. Cu indiferenţa care există de la vlădică până la opincă.

Satul Hobiţa aparţine de comuna Peştişani. Teoretic... ar trebui să fie cea mai mediatizată, mai vizitată şi mai bogată comună românească. Dar nu e.

Cosmin Pigui, primar Peştişani, Gorj : Satul în care s-a născut Constantin Brâncuşi, Hobiţa, este o fundătură! Un sat în care te duci şi trebuie să te întorci. Nu ai alte căi de ieşire sau de intrare, decât una singură. Şi aia înseamnă un mare ocol şi pentru turişti, în general.

Primarul e fost jurnalist. A secat călimări întregi cu articole despre satul natal al marelui Brâncuşi. Ar salva casa - ruină, dar nu are atribuţii legale.

Cosmin Pigui, primar Peştişani, Gorj: „Am început demersuri la Consiliul Judeţean pentru a ne realiza transferul gratuit al Casei - Muzeu Constantin Brâncuşi, am fost la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, am fost la domnul ministru, la domnul ministru secretar Păuna, şi am stabilit ca în momentul în care Consiliul Judeţean îmi dă Casa, vom începe demersurile pentru declasificarea acestei dărâmături care este clasificată monument istoric. Şi în urma unei expertize vom stabili grinzile care sunt originale din vechea casă şi le vom reloca pe terenul pe care a fost casa şi unde a crescut Constantin Brâncuşi. Nu sunt foarte optimist.”

Peștera unică în lume care ar putea atrage mulți turiști

Satul vecin cu cel al lui Brâncuşi mai are o podoabă. Drumul acesta forestier duce lângă o peşteră... unică în lume. Ar putea atrage turişti, ar putea produce bani pentru localnici şi faimă pentru România.

Cosmin Pigui: „În această peşteră s-au descoperit oseminte umane de acum 50 de mii de ani. Şi urme de ursus spelaeus de acum 120 de mii de ani.”

Sunt 50 de metri de la drumul forestier până la ea, pe munte. Zona este plină însă de vipere. Primăria vrea să o pună totuşi în evidenţă printr-un muzeu al evoluţiei umane. Are nevoie de 700 de mii de euro pentru amenajare şi cale sigură de acces. A depus proiectul la Guvern şi aşteaptă răspunsul.

Cu cel mai apropiat aeroport aflat la două ore de mers cu maşina, la Craiova şi cu multe localităţi legate de drumuri proaste, în Gorj turiştii ajung greu. Istorie este multă pe tărâmul lui, dar nu este pusă în valoare. La Padeş, de exemplu, a început revoluţia lui Tudor Vladimirescu.

În cinstea Proclamaţiei de la Padeş şi-a pandurilor de la 1821, pe câmpia comunei a fost ridicat un monument. În curtea cu garduri rupte pe alocuri, se joacă mai mereu copiii.

Pentru noua generaţie de la Padeş, pandurul Vladimirescu nu există. Nici pentru autorităţi.

Povestea aurului de la Tismana

În zonă se vinde însă bine povestea aurului de la Tismana.

Chiar lângă mânăstire este peştera unde ţara şi-a ascuns tezaurul în al Doilea Război Mare. Banca Naţională a transformat locul în muzeu. Nu percepe taxă de vizitare. Ba chiar îşi plăteşte câţiva angajaţi să spună povestea plină de taine şi dramatism a unui crâmpei de istorie.

Alexandru Roibu, referent de specialitate BNR: „La începutul lui 1944, se găseau în sălile de tezaur ale Băncii din Capitală 192 de tone. În această grotă a fost adăpostit, practic, tezaurul de aur. Cele 4086 de lădiţe cu aur. În lădiţe identice ca acestea. Au stat aici din septembrie 1944, când aurul a fost mutat din pivniţa mânăstirii în această grotă, până în ianuarie - februarie 1947.”

Povestea este fascinantă şi merită ascultată aici, unde a început. Turiştii care ajung în zonă, urcă în grotă ca să asculte. Semn că locurile perfect organizate, ca acesta, atrag şi pot dezvolta turismul. Banca Naţională nu poate asfalta însă şi drumurile Gorjului. Nu poate revigora Hobiţa, nu poate explica în şcoli cine a fost Tudor Vladimirescu. Pentru vestigii şi personalităţile care au vrut ţara independentă şi respectată... statul răspunde. Statul a devenit însă vasalul propriei birocraţii.

La Târgu Jiu nu a reuşit să termine nici măcar stadionul în care a investit 21 de milioane de euro. Întârzierea a atins deja doi ani.

Marcel Romanescu - primarul municipiului Târgu Jiu: Din păcate, la vremea în care a fost scoasă la licitaţie această bază sportivă modernă, n-au fost luate în calcul şi suprafeţele din exteriorul stadionului. Adică toată această amenajare care se realizează în acest moment.Toate racordurile care se fac de la stadion pe sistemul de canalizare din preajma stadionului din Târgu Jiu. Amenajarea peisagistică a acestei baze sportive şi canalizarea pluvială.

Cu 12 mii de locuri în tribune, două hoteluri încorporate, loje şi 300 de locuri de parcare, arena din Târgu Jiu, poate cea mai cochetă din ţară, este creditată de UEFA ...cu patru stele. Ar putea găzdui semifinale Europa League, meciuri ale naţionalei de fotbal, concerte. Conducerea FCSB, de exemplu, s-a arătat interesată să joace aici partidele din cupele europene de anul acesta. Ar veni turişti, ar cheltui bani, ar prospera oraşul. Este şantier încă, aşa că nu se întâmplă nimic. Primarul crede totuşi că inaugurarea va fi în iulie - august. Ar vrea concert cu Goran Bregovici, atunci. Viceprimarul ar vrea concert cu Madonna. Profesional, cei doi nu se înţeleg, nu colaborează pentru urbe.

Marcel Romanescu, municipiului Târgu Jiu: „(Unde aţi caza-o pe Madonna dacă ar veni în Târgu Jiu, domnule primar?) Cred că la domnul viceprimar. Pentru că are o locuinţă destul de bine poziţionată.

Gorjul nu este însă la fel de bine poziţionat în topul... turismului. Statistica spune că anul trecut în plin sezon judeţul a fost vizitat de 18.481 de turişti, mai puţini decât în urmă cu 12 luni. Alerta vine însă de la altă cifră oficială: în februarie 2018, în judeţul lui Brâncuşi au ajuns doar... 210 turişti străini. 210.

• Etichete:
• constantin brancusi
• raport de tara
• turism romania
• pesteri romania

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei