S-a terminat campania electorală pentru alegerile locale care vor avea loc duminică, însă, de duminică seara va începe deja, neoficial dar în forță, o nouă campanie - cea pentru parlamentarele din 6 decembrie, care va decide guvernarea următorilor patru ani. Întotdeauna localele au fost turnesol pentru parlamentare, dar anul acesta este special: intervalul dintre cele două tururi de alegeri este foarte scurt, deci cine iese duminică pe locul al doilea nu mai are mult timp să recupereze procente până în iarnă, și, în plus, rezultatul depinde mai mult decât oricând de prezența la vot, pentru că suntem în pandemie și electoratul fiecăruia se raportează diferit la noul coronavirus. Unele partide au încurajat teoriile negaționiste și conspiraționiste în rândul simpatizanților, în vreme ce altele au cerut în mod repetat susținătorilor să fie responsabili în fața pericolului Covid, deci este de așteptat ca unii să meargă mai degrabă la vot, fără teamă de contaminare, iar alții să stea acasă, ca măsură de precauție.
Pandemia a influențat și modul în care s-a desfășurat campania electorală. Partidele nu au mai putut să organizeze mitinguri, iar mesajele electorale au fost transmise aproape exclusiv prin canalele media și social media. Sociologii spun că a fost o campanie anostă, în urma căreia oamenii nu au rămas în minte cu proiectele și promisiunile concrete ale candidaților la primărie, consiliul local, consiliul județean, fiind mai degrabă o campanie de radicalizare a propriului electorat al fiecărui partid, decât o dezbatere de idei și de programe.
PNL a mizat cel mai mult pe proiectele de infrastructură pe care, din poziția de partid condus de șeful Guvernului, a și reușit să arate că le pot da în folosință, proiecte pe care guvernele PSD nu le-a făcut - metroul din Drumul Taberei, trenul către aeroportul Otopeni, proiectele mari de autostrăzi.
PSD, în schimb, a folosit mesajele clasice legate de mărirea pensiilor și alocațiilor, folosind în acest scop votul în Parlament pentru proiecte care nu pot fi aplicate, dar aduc voturi.
Emoțiile celebrilor baroni PSD
Însă, dincolo de pandemie și de campania electorală lipsită de conținut, mai este ceva special la alegerile locale din acest an. După foarte multe mandate în care, în anumite județe, șefii locali ai PSD, așa numiții „baroni”, au câștigat alegerile fără probleme, ziua de duminică este așteptată de multe nume celebre cu strângere de inimă, pentru că ar putea fi ultima lor zi de domnie locală.
Lupta este strânsă între PNL și PSD în multe dintre marile fiefuri pesediste, spun surse din conducerea social-democraților.
Partidul are emoții mari în Moldova, unde liberalii au prima șansă să câștige la Iași, atât prin șefia CJ cât și prin primăria municipiului, dar și la Neamț, județ condus de Ionel Arsene, fost apropiat al lui Liviu Dragnea, lider marcant al partidului. În cazul Neamț, explicația ar sta în faptul că la primăria Piatra Neamț a fost impus drept candidat fostul ministru Răzvan Cuc, adus de la Giurgiu, și care nu a fost acceptat de filială, deci activul de partid nu a mai vrut să se implice în campanie cu același aplomb ca până acum, spun sursele noastre.
La Bacău este posibilă o mare surpriză, candidatul USR susținut și de PNL fiind favorit la primăria municipiului reședință a județului fief tradițional pesedist. Cei din PSD spun că și la Vrancea, celebrul Oprișan, așteaptă cu mari emoții ziua de duminică, la fel ca și colegii săi de la Constanța, dar și ca cei de la Timiș, unde prima șansă la CJ nu mai este a social-democraților, care dețin acum funcția.
Din Giurgiu, județ condus de mulți ani de tandemul Bădălău - Marian Mina, ar putea veni o altă surpriză, liberalii fiind favoriții acestor alegeri.
Pesediștii se declară pesimiști și în legătură cu șansele de victorie la Caraș Severin, unde s-a implicat foarte activ în campanie ministrul de Interne, Marcel Vela, dar și cu cele de la Maramureș, unde actualul șef al CJ, Gabriel Zetea, nu stă foarte confortabil în sondajele de opinie.
Una peste alta, liderii din Kiseleff au calculat că ar putea să obțină în jur de 18 șefii de CJ-uri, dar că e posibil să piardă în fiefuri mari și tradiționale, ceea ce va constitui un dezavantaj major la alegerile parlamentare, când numărul de locuri eligibile pe listele de deputați și senatori va deveni foarte mic.
De altfel, toate calculele din partid se fac în perspectiva alegerilor parlamentare, care vor decide cine va guverna în următorii patru ani și cine va face jocurile în Parlament, unde PSD a fost obișnuit să controleze majoritatea voturilor.
Or, locurile eligibile fiind mai puține, iar liderii județeni care ar putea pierde pozițiile actuale și doresc să vină la București, în Parlament, fiind tot mai mulți, se tem cei din jurul lui Marcel Ciolacu că partidul ar putea intra imediat după ziua de duminică într-o nouă logică de război, luptându-se între ei pentru posturile de parlamentar.
Prima miză a PNL - Marile orașe și majorități cu partidele de dreapta acolo unde PSD câștigă primăria sau șefia CJ
Marea miză a Partidului Național Liberal la alegerile de dumincă este câștigarea a cât mai multor orașe importante. Liberalii au emoții în Capitală, unde sondajele arată o luptă strânsă la Primăria Generală, iar la primăriile de sector primarii în funcție pleacă cu prima șansă.
Primăria Constanța este o altă miză importantă pentru PNL, acolo unde lupta dintre Vergil Chițac, candidatul liberal și Decebal Făgădău, actualul primar PSD în funcție, este, de asemenea, strânsă.
PNL nu are emoții la Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Oradea sau Arad. Și la Timișoara prima șansă o are primarul PNL în funcție, Nicolae Robu, care se luptă cu candidatul USR-PLUS, Dominic Fritz.
Astfel, cu excepția Bucureștiului și a Craiovei, PNL își poate adjudeca victoria în marile orașe ale României.
Alianța USR-PLUS nu își face calcule pentru câștigarea niciunui județ, în schimb speră să câștige mai multe localități în județe precum Argeș, Bacău, Timiș sau Alba.
În ceea ce privește marile orașe, USR-PLUS se bazează doar pe cei doi candidați susținuți și de PNL, la Bacău și Galați.
Un rezultat care ar putea cântări greu pentru Alianța condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș ar fi cel de la sectoarele 1 și 2 din București, unde candidații USR-PLUS, susținuți și de PNL, sunt cotați cu șanse bune.
A doua miză a PNL - guvernarea pentru următorii patru ani
La ultima întâlnire pe care au avut-o liderii PNL cu președintele Klaus Iohannis, acesta le-a spus că miza lor trebuie să fie alegerile parlamentare. Localele sunt doar un pas pentru parlamentare, dând, prin rezultate, un semnal către electorat pentru ceea ce se va întâmpla în 6 decembrie.
De asta depinde felul în care va arăta viitorul Guvern. Dacă PNL ia un scor prea mic, va fi obligat să facă alianțe, deci compromisuri, să cedeze posturi în Executiv, să accepte programele politice și economice ale altora.
Deocamdată este anunțată doar alianța la guvernare cu USR-PLUS, dar și aceasta va deveni o problemă pentru liberali, la negocierile din decembrie, dacă PNL nu va avea un scor suficient de mare pentru a putea să le refuze lui Barna și Cioloș, spre exemplu, cererile privind un număr prea mare de miniștri.
Pe de altă parte însă, recomandarea lui Klaus Iohannis s-a referit și la majoritatea parlamentară, pentru că președintele nu mai vrea să aibă un guvern liberal care să fie prizonier în Parlament în fața unei majorități controlate de PSD. Dacă liberalii câștigă. dar la un scor prea mic, la fel ca în cazul guvernării, vor trebui să facă alte compromisuri și pentru sprijin în Parlament și asta ar însemna ca, pentru următorii patru ani, guvernarea să fie plină de probleme, crize și scandaluri.
