Un exemplu este legea de organizare a Autorităţii de Supraveghere Financiară. Guvernul a dat, în 2012, o ordonanţă în acest sens, care a devenit lege în primăvara lui 2013. La scurt timp, fostul liberal Dan Radu Ruşanu a ajuns preşedintele Autorităţii.
Opoziţia a acuzat faptul că funcţia era pregătită pentru fostul membru al PNL încă de la înfiinţarea Autorităţii şi că 9 din 11 membri ai conducerii nu aveau experienţa necesară.
Suspiciunile nu se opresc aici. Dan Radu Ruşanu a ajuns, în mai puţin de un an, să fie anchetat şi arestat, fiind acuzat că a folosit instituţia şi a modificat legea ASF. Fostul liberal era suspectat că vrea să scape de persoanele incomode din conducere şi să obţină mai multă putere.
Mai precis, procurorii spun că a scris chiar el modificările aduse legii ASF, pe care le-a trimis spre aprobare Guvernului. Executivul a introdus în lege obligativitatea ca experienţa în domeniu pentru membrii Consiliului ASF să fie de minimum 9 ani.
Pentru că nu-şi echivalase studiile din afara ţării, vicepreşedintele sectorului de supraveghere a asigurărilor, Daniel Tudor, şi-a pierdut funcţia. Şi tot Guvernul, susţin procurorii, l-a ajutat pe Dan Radu Ruşanu să obţină, în calitate de preşedinte, puteri depline în ceea ce priveşte declanşarea controalelor la societăţile de asigurări.
Instituţia, care gestionează o piaţă a asigurărilor de 30 de miliarde de euro, a fost implicată şi în alte scandaluri. La ASF sunt angajaţi soţi, soţii şi copii ai oamenilor politici. Cel mai cunoscut caz este cel al soţiei fostului ministru de Finanţe liberal, Laura Chiţoiu. În plus, veniturile angajaţilor au depăşit orice imaginaţie. De exemplu, preşedintele Dan Radu Ruşanu a câştigat în doar două luni 72.000 de euro.
O altă lege controversată este şi cea care îi scapă pe primari de problema incompatibilităţilor
A fost adoptată recent de Parlament, în iunie acest an, după ce sute de edili şi şefi de consilii judeţene au ajuns în instanţă pentru că aveau funcţii în consiliile de administraţie ale societăţilor comerciale de utilităţi.
Printre ei, nume cunoscute şi de la toate partidele: Nicuşor Constantinescu, Aristotel Căncescu, Klaus Iohannis.
Pentru soarta primarilor incompatibili s-a luptat foarte mult vicepremierul Liviu Dragnea. De altfel, legea adoptată a fost iniţiată de social-democraţi. Nu a intrat încă în vigoare, pentru că preşedintele a refuzat promulgarea şi a retrimis-o la Parlament.
Un deputat PSD de Constanţa, Eduard Martin, este acuzat că a contribuit la elaborarea legii salubrizării, în condiţiile în care parlamentarul deţine şi el o firmă de profil.
Legea a fost dur criticată de firmele de reciclare care susţin că actul normativ ajută companiile de curăţenie să pună monopol şi pe reciclarea deşeurilor. Firma deputatului are contracte în Constanţa, Eforie, Arad, Târgu Jiu şi în judeţul Teleorman.
Recent, presa locală a scris că parlamentarul a obţinut un contract generos de la primăria Mangalia, de 2,2 milioane de euro. Este vorba despre amenajarea unor spaţii verzi.
În 2012, un deputat PDL de Prahova, George Ionescu, era acuzat că a modificat legea taximetriei, ca să aibă de câştigat chiar firma lui din Ploieşti. Era vorba despre o condiţie pusă companiilor de taxi de a avea cel puţin 50 de maşini proprii, ca să poate dispune de dispecerat.
Asociaţia Transportatorilor de Taxi a susţinut că, în Ploieşti, doar firma deputatului se califica.
Tot o lege cu dedicaţie pare să fie şi cea care înfiinţează în subordinea Guvernului o fundaţie care să se ocupe de toate fondurile pentru romi. Legea a fost criticată şi pentru că fundaţia din subordinea Secretariatului General al Guvernului preia atribuţiile unor autorităţi ce existau deja.
În plus, ,,Proiect Ferentari'' a fost contestat de multe organizaţii şi asociaţii, care au spus că denumirea pare să-l avantajeze pe Marian Vanghelie, primarul sectorului cinci din Bucureşti, unde se află cartierul Ferentari.