Jurnal extern. Cum reușesc americanii să prelucreze un volum mare de convorbiri interceptate

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

„Datorită dezvoltării tehnologiei deosebite la care s-a ajuns în 2013, nu ai nevoie de resursă umană care să-ţi asigure supravegherea continuă cu privire la anumite activităţi pe un anumit timp.

E suficient să ai softuri bine puse la punct care să caute cuvinte cheie, care să facă legături logice între cuvinte cheie, personaje, locuri din lume, intervenţii militare, activităţi economice, şi care să îţi prezinte un raport pe care analiştii să îl prelucreze şi să îl dezvolte vis-a-vis de un anumit tip de atitudine pe care Administraţia Americană l-ar putea avea într-o anumită situaţie”, a explicat expertul în securitate.

Acesta a dat exemplul atentatelor de la 11 septembrie 2001, comentând că atentatorii ar fi putut fi găsiți mult mai devreme, dacă serviciile secrete ar fi avut un sistem mai bun de gestionare a datelor.

„Autorităţile americane, după atentat, în urma unei analize a informaţiilor legate de atentatori au ajuns la concluzia că, dată fiind multitudinea de structuri de culegere de informaţie, de supraveghere electronică, informaţia n-am mai fost schimbată. Atât FMI, cât şi CSI şi NSA aveau bucăţi de informaţii care, puse cap la cap, ar fi dus la identificarea timpurie a atentatorilor”, a afirmat Adrian Baciu.

„Având multe structuri de culegere de informaţii, dacă nu există o centralizare la nivel de stat a tuturor informaţiilor care să prezinte o analiză şi nişte conexiuni pe baza muncii a mii de oamenii şi a mii de calculatoare, e imposibil să ştii pe cine urmăreşti”, a mai adăugat acesta.

125 de miliarde de convorbiri telefonice au fost monitorizate de americani doar în ianuarie anul acesta, susţin documentele publicate de fostul consultant NSA, Edward Snowden. Dintre ţările europene, cele mai multe interceptări au vizat Germania, cu 361 de milioane de apeluri. Franţa, Spania şi Italia sunt următoarele trei state în ordinea interesului acordat de serviciile secrete americane.

Scandalul de spionaj a izbucnit după ce, în presă, au apărut informații furnizate de Edward Snowden, potrivit cărora convorbirile cancelarului Angela Merkel de pe telefonul mobil ar fi fost spionate de către serviciile secrete americane de la ambasada Statelor Unite la Berlin.