Istoria conflictelor în care a fost implicat Irakul: de la Saddam Hussein la Statul Islamic
Unul din cei mai tumultoşi ani ai istoriei contemporane a fost 1979. Uniunea Sovietică invada Afganistanul, iar în Orientul Mijlociu, Iranul sărbătorea victoria revoluţiei islamice. Noul lider, aiatolahul Khomeini era adversar declarat al Statelor Unite. Criza diplomaţilor americani luaţi ostatici în ambasada SUA din Teheran a deteriorat definitiv relaţiile dintre cele două ţări. De moment a profitat preşedintele Irakului, Saddam Hussein, care a început un război împotriva Iranului. Membru al confesiunii musulmane sunite, el i-a oprimat în mod sistematic pe şiiţii din Irak. Victoria revoluţiei islamice din Iran, unde dominanţi sunt şiiţii, a determinat şi comunitatea şiită din Irak să se revolte împotriva regimului lui Saddam. Tensiunile dintre ei au marcat în permanenţă deceniile următoare.
Deciziile lui Saddam Hussein, pe de o parte războiul cu Iranul, pe de altă parte condamnarea agresiunii Uniunii Sovietice împotriva Afganistanului l-au brusc în poziţia de lider favorit al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. A fost ales chiar şi cetăţean de onoare al oraşului american Detroit.
Ronald Reagan a trimis la Bagdad un emisar special să discute despre sprijinul acordat de SUA Irakului. Regimul lui Saddam Hussein a primit miliarde de dolari sub formă de bani, arme şi pregătire militară împotriva Iranului. Mai mult decât atât, SUA a închis ochii asupra atacului lansat de regimul Saddam împotriva kurzilor irakieni în 1988, când 5.000 de civili au fost ucişi cu arme chimice.
În acelaşi an, războiul cu Iran se termina printr-un armistiţiu, fără victoria Irakului. Saddam avea nevoie de o victorie şi a obţinut-o prin invazia Kuweitul. Brusc poziţia de aliat al SUA s-a schimbat în cea de adversar. În doar cinci luni, SUA şi forţele aliate au eliminat complet trupele irakiene din Kuweit, dar l-au lăsat la putere pe Saddam Hussein.
Atacul terorist din 11 septembrie 2001 a însemnat însă începutul sfârşitului regimului Saddam. În după-amiaza aceleiaşi zile, secretarul de stat al apărării Donald Rumsfeld a dat ordin subordonaţilor săi să caute dovezi pentru implicarea Irakului în atentat.
În 2006, Saddam era executat pentru crime împotriva umanităţii. Dar acest lucru nu a adus liniştea în Irak. Mii de civili irakieni şi militari americani au fost ucişi în anii următori în atentate teroriste.
În decembrie 2011, ultimii militari americani au fost retraşi din Irak, după formarea guvernului condus de Nouri al-Maliki. Dacă sub regimul anterior, şiiţii era persecutaţi de sunnitul Saddam, de această dată al-Maliki, de confesiune şiită, urmărea marginalizarea suniţilor. Ceea ce a dus la noi confruntări violente între şiiţii şi suniţii irakieni.
Anul trecut, într-o singură lună, în octombrie, s-au înregistrat 900 de victime. Profitând de instabilitatea politică şi nemulţumirea suniţilor, o nouă organizaţie islamică radicală, Statul Islamic în Irak şi Levant, ISIS a cucerit în doar câteva luni teritorii însemnate în Irak. Ei au declarat instituirea unui califat, adică a unui Stat Islamic în aceste zone.
Între timp, SUA a trimis din nou trupe în Irak pentru a stabiliza situaţia, însă liderii ISIS nu au părut îngrijoraţi, dimpotrivă. În decurs de o lună, au decapitat doi ziarişti americani şi un britanic care aducea ajutoare în Irak.
La începutul lunii septembrie, Irakul părea să se prăbuşească în haos, însă în ultima clipă, parlamentul irakian a votat un nou guvern, în frunte cu premierul Haider al-Abadi. Noul prim-ministru, de confesiune şiită, a inclus în cabinetul său şi suniţi şi kurzi. În ceea ce priveşte conducerea de la Washington, aceasta se află acum într-o situaţie mai puţin obişnuită, de a avea acelaşi scop cu Iranul, inamicul de decenii, în lupta împotriva ISIS.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
