Istoria conflictului Turciei cu PKK

Ambasadorul Turciei critică România pentru lipsa autostrăzilor

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Mii de sate din sud-estul şi estul Turciei, regiuni majoritar kurde, au fost distruse, iar sute de mii de oameni s-au refugiat în alte zone ale ţării sau peste graniţă. În anii 90, după valuri de atentate, PKK a renunţat la ideea unui stat kurd independent şi a cerut autonomie lărgită. În 1999, a primit însă o lovitură dură: liderul mişcării, Abdullah Ocalan, a fost arestat şi condamnat la moarte pentru trădare. Sentinţa a fost comutată apoi în închisoare pe viaţă.

Între 2009 şi 2011, la Oslo s-au purtat negocieri secrete la nivel înalt între liderii PKK şi guvernul turc. După mai multe eşecuri, în martie 2013, a fost anunţat un acord istoric. Din spatele gratiilor, Ocalan le cerea combatanţilor kurzi să depună armele.

„Principalul nostru scop este să ajungem la o soluţie diplomatică. Invit PKK la un congres extraordinar, care să ia decizia strategică şi istorică de a renunţa la lupta armată”, spunea un reprezentant al Guvernului.

Acordul de încetarea focului, încălcat de mai multe ori, a fost denunţat de ambele părţi în iulie 2015, odată cu raidurile armatei turceşti împotriva poziţiilor PKK din nordul Irakului. Operaţiunea fusese lansată după atentatul de la Suruci, din sudul Turciei, revendicat de Statul Islamic şi soldat cu 32 de morţi. Puterea de la Ankara susţine, însă, că doreşte pacea în regiune.

Ahmet Davutoglu, premierul Turciei: „Facem eforturi sincere ca să obţinem o pace durabilă şi stabilitate în regiune, dar şi pentru consolidarea democraţiei. Turcia este o ţară care şi-a dobândit un loc unic printre marile puteri ale lumii. Şi are capacitatea de a contracara orice ameninţare împotriva sa şi a poporului său”.

Liderii kurzi au acuzat Turcia că, sub umbrela luptei împotriva Statului Islamic, încearcă să distrugă PKK. ,,Avem dreptul să ne apărăm'', au spus Forțele de Apărare a Poporului, aripa militară a PKK. În schimb, liderul opoziţiei prokurde a făcut apel la reţinere.

Selahattin Demirtas, liderul Partidului Democratic al Poporului: „Le cerem ambelor părţi să înceteze ostilităţile. Poate şi premierul să facă acelaşi apel? Primul-ministru le-a cerut militanţilor PKK să depună armele şi să se predea. Ştie că aşa ceva e imposibil. Totuşi, a făcut acest apel intenţionat.A spus predaţi armele şi părăsiţi ţara. Dar ştie, mai bine decât noi, că este imposibil de realizat”.

Liderul opoziţiei kurde, al cărui partid a obţinut un scor istoric de 13% la ultimele alegeri, spune că premierului turc nu-i pasă de fapt de pace. Nu vrea cu adevărat să dezarmeze PKK. Se gândeşte doar la miza politică, susține Demirtas.

Ministrul turc de externe, Mevlüt Cavusoglu, a declarat că PKK nu a respectat niciodată negocierile de pace. „Partidul Muncitorilor din Kurdistan nu a pus niciodată capăt actelor teroriste”, a spus şeful diplomaţiei de la Ankara.

În schimb, preşedintele Turciei rămâne categoric : procesul de pace cu kurzii a murit.

„Pentru noi nu este posibil să continuăm procesul de pace cu cei care ne ameninţă unitatea naţională şi legăturile de frăţie dintre noi”, a spus Recep Erdogan.