Lucrurile nu ar sta mult mai bine nici dacă o Grecie dată afară din zona euro ar rămâne membru ostil al Uniunii Europene şi al NATO. Acesta este şi motivul pentru care Washingtonul a încercat în ultimele luni să găsească o soluţie pentru datoria greacă. Însă Europa nu a mai fost dispusă să îi asculte pe americani.
Potrivit Financial Times, atât administraţia Obama, cât şi Fondul Monetar Internaţional au încercat în repetate rânduri să convingă Europa să şteargă o parte din datoria Greciei în schimbul reformelor. A fost implicat în negocieri chiar şi Pentagonul, prin secretarul american al apărării, care a încercat să îi convingă pe liderii europeni de importanţa strategică a Greciei.
Americanii ştiu că o ieşire a Greciei din zona euro ar complica planurile NATO într-o perioadă în care Rusia are o atitudine tot mai agresivă, iar teroriştii Statului Islamic şi-au făcut simţită prezenţa în Europa. În recenta sa vizită la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că prezenţa Greciei în alianţă nu este amenințată de problemele economice.
„Grecia este un aliat loial și un aliat care își respectă angajamentele în NATO. Și mă voi baza pe Grecia și în viitor”, a spus secretarul general al NATO.
Însă, potrivit unei analize Foreign Policy, o ieșire a Greciei din zona euro ar pune guvernul de la Atena pe o poziție ostilă față de guvernele occidentale și l-ar putea apropia de Rusia. Dacă ar ieși din zona euro, dar ar rămâne în UE, Grecia ar avea puterea să influențeze deciziile de la Bruxelles privind sancțiunile îndreptate împotriva Moscovei.
Cel mai pesimist scenariu pentru Occident este însă acela în care ostilitatea provocată de ieșirea din zona euro ar duce mai departe la o ieșire din Uniunea Europeană și la renunțarea la NATO. Nu numai că Atena ar intra și mai mult în sfera de influență a Rusiei, dar, în același timp, ar putea fi dezgropate animozitațile istorice dintre Grecia și Turcia. Acum cele două țări au o atitudine rezervată una față de cealaltă, pentru că ambele sunt membre ale NATO. Însă niciuna nu și-a uitat trecutul.
Importanța strategică a Greciei este dată și de poziționarea sa geografică. Ar trebui să fie poarta de intrare a gazelor caspice în Uniunea Europeană în momentul în care conducta TAP ar fi funcțională. De acolo, prin viitorul „coridor vertical”, gazele ar urma să ajungă și în România, deși țara noastră s-ar putea să nu aibă nevoie de ele având în vedere noile descoperiri din Marea Neagră.
Din punct de vedere geostrategic, cel mai bun scenariu este acela în care Grecia ajunge la o înțelegere cu creditorii și rămâne în zona euro. Acesta este și motivul pentru care Statele Unite au ajuns să facă lobby în Europa pentru guvernul de la Atena. Însă, în cazul în care nu se va ajunge la o înțelegere, Statele Unite nu par dispuse să ofere un ajutor financiar direct Greciei.