Rusia ar putea ataca o țară NATO din estul Europei. Emil Hurezeanu: „Există tot felul de profeți autoînvestiți”
„Problema e că Rusia va încerca să demonstreze că articolul 5 nu funcționează pentru toți și nu așa cum își imaginează unii. (Realizator: Ar urma o provocare în urma căreia NATO să nu acționeze?) Să nu poată acționa în timp util. Ocuparea unui teritoriu, lovirea unei țări. (Realizator: Presa a indicat țările baltice). În martie anul trecut, părea sigur că, dacă ar fi o astfel de provocare, ar fi Estonia, din punct de vedere al ocupării unui teritoriu. Dacă ar fi să fie din punct de vedere al lovirii și blocării, ar fi România. Încerc să gândesc cum gândesc planificatorii ruși și din această perspectivă, acestea ar fi posibilitățile”, a declarat la Digi24 generalul Constantin Degeratu. El spune că poporul român nu e pregătit pentru o astfel de provocare, dar ar mai fi puțin timp „pentru a înțelege în ce situație suntem și să facem ce se mai poate face”.
La rândul său, Adrian Bradshaw, comandantul-adjunct al trupelor NATO în Europa, avertizează că „ameninţarea care vine din partea Rusiei, completată de calcule greşite, ar putea genera un conflict strategic. Oricât de improbabilă ni s-ar părea acum o astfel de ipoteză, este vorba de o ameninţare existenţială evidentă la adresa NATO”, a spus Bradshow.
Citiți și
Avertisment: „Rusia ar putea ataca o ţară NATO din estul Europei”. Dan Dungaciu: Alianța nu e pregătită să acționeze în cazul unui atac hibrid
Analistul Emil Hurezeanu a comentat aceste declarații în emisiunea „Jurnalul de Seară”:
„Sunt niște elemente care ne fac să credem că există flancurile estice deja expuse geografic. Geografia are legătură cu politica și împreună, când se asociază sau când se ciocnesc – de cele mai multe ori asocierea echivalează cu ciocnirea – atunci se transformă în geopolitică. Nu faci abstracție de geografie. Unii spuneau că geografia hotărăște totul, așa cum alții spuneau că, nu-i așa, cadrele ar hotărî totul. Depinde de cadre, la cadre mai avem discuții, nu știm cine, unde, când. Pot fi cadre tot felul de personaje, militarii în general, liderii politici autoritariști ș.a.m.d., dar geografia este aproape imuabilă. Letonia și Estonia, chiar mai mult decât Lituania, au o mare minoritate, până la 25-30 la sută, de ruși. Polonia are o contiguitate problematică și geopolitică, geografică, istorică, de cultură politică, cu vestul Ucrainei și o implicare foarte decisă. Cam cea mai importantă țară din flancul estic, prin mărime și energia angajărilor parteneriatelor strategice prooccidentale, are, din acest motiv, un flanc deschis. De aici se pornesc analizele, nu dintr-o cunoaștere secretă, din seiful Kremlinului, unde stă bilețelul pe care scrie Mâine intrăm la București, poimâine la Tallinn”, a explicat Emil Hurezeanu.
„Uneori am impresia că există tot felul de profeți autoînvestiți care cred că punând România în centrul unui pericol își recalifică statutul. Să nu exagerăm! Nimeni nu poate ști asta! E și România pe această listă de vulnerabilități? Este, bineînțeles! Este, pentru că sunt mai multe elemente. Vecinii ei, mulți dintre ei, au o orientare prorusă tot mai evidentă, chiar țări care fac parte din UE și NATO. Cel puțin un vecin occidental al României, e vorba de Ungaria, are o memorie istorică foarte încărcată, nelecuită și aproape reactivată acum, la 100 de ani de la evenimente, în ceea ce privește teritoriile din interiorul statului național român. E o minoritate importantă în Ținutul Secuiesc. Cineva, în jurul lui Putin, dacă nu el însuși, a spus, când alții, la București, păreau, în viziunea rusă, prea incitați sau prea excitați de ceea ce se întâmplă în Ucraina, spuneau: dar n-ar trebui pe români să-i privească așa de mult evoluțiile din Ucraina, doar au Ținutul Secuiesc! Înainte de a intra în silenzio stampa, site-ul în limba română al Vocii Rusiei susținea – chiar înaintea Maidanului de acum un an de la Kiev - (...) că România are mari probleme teritoriale”, a arătat Emil Hurezeanu.
„Cum s-ar putea acționa serios la București? Prin desfășurare de forțe la gurile Dunării? (...) Nu știu care ar fi planurile de contingență, de alarmă ale armatei române. Probabil că există și-n CSAT, și la Marele Stat Major. Mă gândesc că toate aceste planuri nu se comunică. Pe fondul acestei absențe, dl. general Degeratu, care are o experiență Est-Vest, a condus Marele Stat Major în perioada războaielor iugoslave și apoi a fost un lector apreciat la Garmisch Partenkirchen, acolo unde e German Marshall Fund, dânsul compară, a devenit mai mult un autor, un strateg, un om îngrijorat. Îl înțeleg. Asocierea acestei îngrijorări cu gradele pe care le are – opt stele pe doi umeri – îi creează un statut mai persuasiv și agravează situația”, a adăugat analistul.
Emil Hurezeanu consideră însă că este puțin probabil scenariul unui atac al Rusiei asupra României. „Ar trebui să nu intrăm cu toții într-un fel de sindrom de Casandră, pentru că atunci ne gândim la ce poate fi mai rău și nu mai avem grijă de ceea ce putem repara între timp. Totuși, România este o țară importantă, membră NATO, membră UE, are propriile ei resurse, propriile ei opțiuni și sunt convins că rușii nu vor testa grosimea gheții jucând în forță hochei. Sunt foarte buni! Sunt cei mai buni la hochei pe gheață. Cred că nu vor încerca grosimea gheții să vadă unde anume în Est, într-o biată țară uitată de la marginea cluburilor UE și NATO, gheața e mai subțire și se poate rupe!”, a conchis jurnalistul Emil Hurezeanu la Digi24.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
