Cum ar putea sfârși regimul lui Vladimir Putin, în viziunea istoricului Cosmin Popa
„De obicei, lucrurile se întâmplă printr-un mix de măsuri în Rusia. O lovitură de palat este potențată de o ridicare populară la care se adaugă o criză de sistem și astea sfârșesc prin a aduce acele transformări calitative, acel salt calitativ. Iar zvonurile – uitați-vă la efectele politice pe care le produc zvonurile despre sănătatea lui Putin – sunt foarte importante din punct de vedere politic în Rusia și de cele mai multe ori au fundament foarte solid”, spune istoricul, specialist în spațiul ex-sovietic.
Acum lucrurile sunt mai complicate decât în timpul Rusiei imperiale, unde, deși era o linie succesorală destul de incertă, treburile se rezolvau în limita familiei imperiale mari. În Uniunea Sovietică era și mai clar – Biroul Politic rezolva succesiunea, chiar dacă nu era stabilită limpede, prin Constituție. Acum nu funcționează decât legea lui Vladimir Putin. Constituția este o ficțiune, sistemul partidelor politice este butaforie și nu există reguli. În principiu, monarhul ar trebui să-și numească moștenitorul, așa cum a făcut-o Boris Elțîn cu Putin. Dacă acest monarh n-are timp să-și numească succesorul, atunci toată lumea, pentru că lipsesc regulile de succesiune, va lua parte la această bătălie pentru putere. Și în primul rând elita economico-politică din jurul lui Putin și evident serviciile speciale, la care se adaugă o prezență foarte presantă - a armatei, care acum este transformată în singura instituție prin care se exprimă Rusia. Manevrele militare sunt singurul demers politic coerent pe care Rusia îl face azi. În rest, politica ei externă este o fugă disperată după aliați care o obligă la concesii pe care niciodată nu le-ar fi făcut, a explicat la Digi24 istoricul Cosmin Popa.
Ce i se întâmplă Rusiei nu este trecător, din păcate, spune cercetătorul. Boris Elțîn a eșuat în experimentul lui de a transforma Rusia într-o țară democratică. A eșuat în egală măsură din cauze interne și din cauza a ceea ce numim „context internațional”. Rusia se conturează în mod tradițional ca fiind o autocrație. Problema care se pune este cât de previzibilă va fi această autocrație, a arătat cercetătorul la Digi24.
„Rusia a fost și în timpul lui Boris Elțîn, și în timpul lui Putin o autocrație electivă, (...) dar din păcate, cred că Rusia a devenit o țară primitivă, o țară în care bula energetică s-a spart – am avut un întreg sistem economic construit pe această conjunctură a resurselor, de unde, potrivit lui Putin ar fi trebuit să plece modernizarea întregii economii ruse (lucru pe care ei l-au mai făcut și în anii 70 și atunci s-a întâmplat aceeași cădere care a dus la prăbușirea comunismului în cele din urmă). Este o societate înghețată, care trăiește într-o atmosferă de frică. Această frică se simte prin absența discuțiilor politice, prin evitarea întâlnirilor cu străinii în alte locuri decât cele publice”, spune Cosmin Popa. El a povestit că acest lucru l-a simțit personal, pentru că mulți foșți colegi de facultate, ajunși în apropierea establishmentului politic de la Moscova, evită să mai comunice.
„La ei, societatea se împarte între dușmani ai Rusiei și prieteni ai președintelui Putin, este echivalent al patriotismului. Rusia înseamnă Vladimir Putin, privită din afară. Privită în microcosmosurile ei, Rusia înseamnă mult mai mult decât atât”, a arătat Cosmin Popa.
Va fi război? Se trezesc armatele „liliputane” ale NATO?
Se vorbește tot mai mult de o soluție militară în cazul conflictului dintre Rusia și Ucraina, pentru că există o succesiune naturală a mijloacelor politice atunci când ai de-a face cu o confruntare diplomatico-politică, sistemică, așa cum este cea dintre Rusia și, în sensul larg, Occident.
„Dar, pe de altă parte, cred că pentru NATO ca organism militar este o veste bună ceea ce se întâmplă acum, pentru că pericolul transformării armatelor NATO în armate liliputane, incapabile să ducă operațiuni pe toate cele trei medii tradiționale era mai degrabă folclor in interiorul establishmentului politic nord-atlantic, în sensul în care deja devenise o realitate”, spune Cosmin Popa.
În ceea ce privește relația cu Rusia, da, este un Război Rece, în opinia istoricului, care explică: avem o incongruență, o nepotrivire de modele politice, de modele economice, de modalități de acțiune politică și diplomatică și o confruntare contondentă a obiectivelor de politică externă. Atât timp cât nu vorbim de un sfârșit al istoriei, de o unificare, de o armonizare a celor două sisteme și vorbim de un conflict, da, este un război rece în sensul cel mai clasic al cuvântului.
Despre scenariul izolării Ucrainei de ieșirea la mare și crearea unui coridor sudic până în Transnistria, Cosmin Popa spune că este un scenariu facil și evident și că există deja un avans al Rusiei spre partea europeană a Mării Negre.
„Rusia nu este o țară lipsită de ieșirea la Marea Neagră, nu este o țară lipsită de posibilitatea de a influența la modul cel mai radical evenimentele politice din Marea Neagră. Problema se pune aici în termeni de costuri politice pe termen lung: în ce măsură destructurarea Comunității Statelor Independente servește intereselor pe termen lung ale Rusiei? Pentru că în momentul de față, Rusia este o imensă oală sub presiune”, este de părere Cosmin Popa.
O oală sub presiune
În opinia sa, Rusia este o țară în fierbere nu numai în provinciile ei tradiționale, dar mai ales în Caucazul de Nord. „Veți vedea că recentele evenimente legate de uciderea lui Boris Nemțov vor duce în cele din urmă la o discuție foarte sănătoasă despre statutul republicilor din Caucazul de Nord, în special o discuție despre clanul Kadîrov. Și nu e singurul. În realitate, Rusia deține doar un control nominal asupra acestor republici, ele fiind niște satrapii în deplinul sens al cuvântului, Rusia primind în schimb o loialitate formală, dar ele fiind independente. La fel de întâmplă în Asia Centrală, la fel se întâmplă în proiectul său economic de spațiu unic împreună cu Kazahstanul și Belarus - el nu funcționează. Ca urmare, mă întreb la ce îi va servi această înaintare decât la a justifica politica militaristă a lui Putin?”, arată istoricul.
Republica Moldova este, fără îndoială, o miză. „Cred că Republica Moldova are în față evenimente dramatice, nu sunt convins că demersurile întreprinse de Rusia până acum în Ucraina cuprind în finalitatea lor și Republica Moldova și știu că este vorba despre o succesiune de evenimente cât se poate de bine planificată, fără să garanteze însă succesul lor final”, spune Cosmin Popa.
Asta a făcut întotdeauna Rusia cu România și Polonia, mai spune istoricul, referindu-se la politica de alianțe ale Moscovei, care aproape că ne înconjoară. Ungaria și Grecia au fost partenerii tradiționali ai Uniunii Sovietice în decompactarea spațiului politic occidental. E o obsesie maghiară a liderilor ruși, o atracție aproape bolnăvicioasă între aceste două regimuri - paria din punct de vedere al onorabilității politice, al frecventabilității. Regimul din Ungaria se transformă pe zi ce trece într-o clonă a regimului din Rusia combinat cu cel din China, dar are foarte mult în comun și cu cel din Belarus, situație care, prin logica lucrurilor, duce către Rusia, explică cercetătorul. „Nu cred că trebuie să ne temem. Ceea ce se întâmplă în Ungaria este un fenomen trecător. Mă aștept ca lucrurile să se schimbe în Ungaria odată cu schimbarea puterii politice”, afirmă Cosmin Popa.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
