Cât mai costă un „Grexit”
Un eşec al negocierilor dintre greci şi creditori ar fi ca o reacţie în lanţ. Fără o nouă tranșă de bani, Atena intră în incapacitate de plată, iar de acolo până la aruncarea din zona euro mai e doar un pas. Renunţarea la moneda pe care au folosit-o de mai bine de un deceniu i-ar forţa pe greci să se întoarcă la vechea drahmă. Rezultatul prognozat - un eșec monetar.
Justin Urquhart-Stewart, analist Seven Investment Management, spune că „pe termen scurt, vor avea de-a face cu un deficit de numerar - oamenii vor scoate banii din bănci, îi vor scoate din ţară în orice formă posibilă”.
Fuga de drahmă nu ar face decât să devalorizeze puternic moneda. Însă odată ce șocul iniţial e absorbit, Grecia ar putea beneficia de pe urma unei monede ieftine.
Pentru străini, vacanţele în Grecia ar fi mai accesibile, exporturile greceşti ar avea preţuri atractive, iar economia ţării ar putea deveni astfel mai competitivă. Ca procent din PIB, însă, exporturile Greciei contează prea puţin pentru a face o diferenţă. Plus că ţara deja a câștigat competitivitate prin salariile reduse. Deci beneficiile sunt limitate, dar preţul lor e uriaș. Se plătește cu încredere - frecușurile cu Troica nu se vor termina până când creditorii nu își primesc banii, iar semnalul pentru investitori e să stea departe. Mai ales că Atena ar avea liber să își continue politicile care deja au dus ţara aproape de faliment.
Intrarea în incapacitate de plată nu ar aduce Greciei mai mult loc să respire. Datoriile ţării ar fi mai mici ca procent din PIB, scrie The Economist, însă va trebui să plătească dobânzi mult mai mari decât cele de acum.
Și pentru ţările creditoare, pierderile directe al unui „Grexit” ar fi mai mari decât în 2012, fiindcă între timp împrumuturile au continuat.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
©FOTO: GULLIVER/GETTYIMAGES
Și chiar dacă s-ar opri din a mai alimenta o maşină de tocat bani, există posibilitatea unei crize umanitare care poate fi vindecată cu noi sume - de această dată sub formă de ajutoare.
Spre deosebire de acum patru ani, cea mai mare parte a datoriei grecești este deţinută, instituţional, de state, FMI și BCE. În aceste condiţii, riscul de a trage în gaură bănci private este limitat. Riscul de contagiune s-a redus.
Marea temere a Europei e că Grecia va fi doar prima piesă de domino care va cădea. Eșecul ei s-ar transmite în pieţele de obligaţiuni din alte ţări. E un scenariu care a convins Atena că poate negocia de pe o poziţie de forţă, numai că Banca Centrală Europeană poate cumpăra obligaţiunile ţărilor cu probleme pentru a le ţine la adăpost. Acest lucru a întărit opinia analiștilor care spun că Europa trebuie să se cureţe de greci pentru a deveni mai puternică. Ar scăpa de necazurile perpetue și ar demonstra că celor care nu respectă regulile li se arată ușa.
Din altă perspectivă, ar exista și un impact politic. Eșecul Syriza ar opri elanul mișcărilor similare din restul Europei, cum ar fi Podemos în Spania.
Însă părăsirea zonei euro, o uniune monetară pentru care există doar bilet de dus, ar genera incertitudine asupra întregului sistem. Zona s-ar transforma dintr-un club al monedei unice într-un simplu sistem al ratelor fixe de schimb, vulnerabil la atacuri speculative. Costul ieșirii Greciei e tot prea mare și poate fi plătit în rate mulţi ani de acum încolo. Ambele părţi au motive solide să bată palma.
Citiți și:
ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Tragicomedia greacă și documentul „grecit”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
