Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Țările bogate le refolosesc iar şi iar pentru a face economii. În Statele Unite 2% din PIB vine din această industrie a reciclării. Noi am putea aduce din reciclare 1.5% din PIB-ul ţării, dar acum se scot sub o sută de milioane de euro, chinuite. Facem risipă deşi nu ne permitem. Doar 5% din deşeurile municipale sunt refolosite, restul de 95% sunt pur şi simplu bani aruncaţi la coş.

România, una dintre cele mai sărace ţări ale Europei stă de departe cel mai prost la reutilizarea resurselor. Vecinii noştri, bulgarii şi maghiarii, au o rată de reciclare de 6 ori mai mare decât noi, arată datele Comisiei Europene. Ce pierdem sunt oportunităţile economice. Reciclarea ca la carte ar putea genera mulţi bani şi foarte multe locuri de muncă. „Ar înseamna pentru economia României să creăm peste 200.000 de locuri de muncă în industria de reciclare. Ar însemna România să recupereze din fluxul de deşeuri resurse care ar putea trece de două miliarde de euro pe an”, a spus Constantin Damov. La coş se aruncă o adevărată comoară.

În vreme ce electronicele vechi zac în gropi de gunoi, vest-europenii câştigă bani cu ele. Cu o strategie de colectare bine pusă la punct, nemţii, francezii şi suedezii reuşesc să recupereze dintr-o sută de mii de aparate mai bine de două kilograme de aur. Datele Uniunii Europene arată că pe lângă aur se mai pot extrage alte 25 de kilograme de argint şi aproape o tonă de cupru din 100 de mii de electronice vechi. România însă colectează mai puţin de un kilogram de componente pe cap de locuitor, de aproape 30 de ori mai puţin decât Suedia. Pe lângă deşeurile electronice, mai risipim şi plasticul, hârtia, aluminiul şi sticla, fiindcă deşi există containere de colectare selectivă, la rampa de gunoi ele ajung amestecate. În fabricarea lor s-au investit bani, mână de lucru şi energie.

Dar în loc să recuperăm materialele deja produse, facem altele de la zero. În reciclarea unei doze de aluminiu de pildă se foloseşte doar 5% din energia utilizată pentru a crea o doză din material nou. Practic din reutilizarea a o sută de doze se poate lumina electric o cameră timp de două săptămâni. Gunoiul în sine poate fi o sursă importantă de energie. Din resturile alimentare, la rampa de gunoi se poate face energie din biomasă şi biogaz, dar în România această resursă este practic nevalorificată deși 10% din mâncarea cumpărată în ţară ajunge la gunoi.

În Franţa, înainte de a transforma alimentele în energie, se încearcă direcţionarea lor către cei nevoiaşi. Printr-un nou proiect de lege Parlamentul vrea să le interzică supermarket-urilor să mai distrugă mâncarea nevândută şi în schimb să o doneze în scopuri caritabile. În România, la groapa de gunoi, odată cu mâncarea ajung şi ambalajele. 12% din gunoaiele menajere sunt ambalate în plastic, și de regulă acestea nu sunt colectate şi refolosite. Ambalajele de hârtie şi maculatură au acelaşi drum. Dintr-un copac cu o vârstă de 15 ani se produc 7 sute de pungi de hârtie. Resursele se fac greu şi se consumă uşor însă reutilizarea lor nu e doar o problemă de ecologie sau de economie, ci şi o problemă politică.