România, ţara în care Ambulanţa are nevoie de salvare
Doar trei medici în tura de noapte şi patru în cea de zi au grijă de cei peste 350.000 de locuitori din oraş. Doctorii şi asistentele care lucrează la Ambulanţa Timişoara aleargă, pur şi simplu, de la un caz la altul.
În ultimii ani, în Timiş au mai rămas doar 50 de medici în instutuţie, cu 10 mai puţin decât ar fi nevoie. Autorităţile centrale au promis că vor avea în vedere o eventuală deblocare de posturi.
„Sunt zile în care practic n-avem timp de nimic, pentru că populaţia Timişului este obişnuită să sune. Nu întotdeauna solicitările sunt chiar justificate, poate în detrimentul ăsta, ratăm nişte urgenţe mai grave”, spune Ioan Cozan medic, Serviciul de Ambulanţă al judeţului Timiş.
Serviciul de Ambulanţă Timiş are aproape 500 de angajaţi, cu 100 mai puţin decât în urmă cu patru ani.
Probleme sunt şi în Bistriţa Năsăud, unul dintre judeţele cel mai slab finanţate din ţară - a primit doar 27 de lei pe cap de locuitor.
„Există situaţii în care toate maşinile de urgenţă sunt plecate, pentru că echipaje sunt destul de puţine şi asta face ca timpul de aşteptare în cazul în care apar mai multe urgenţe în acelaşi timp să fie mai mare decât ar fi normal”, afirmă Iuliu Fulop, asistent medical SAJ Bistriţa-Năsăud.
Fiecare angajat trebuie să lucreze chiar şi 11 ore pe zi. Şi nici aşa nu e suficient.
Cea mai gravă situaţie este în comuna Teaca: aici lucreaza doar trei echipaje pe două autospeciale, astfel că asistenţii de aici pot asigura permanenţa doar 10 nopţi pe lună .
Situaţia este dramatică şi în judeţul Braşov, acolo unde, în 10 oraşe, nu există medic la Ambulanţă, ci doar asistent medical. De multe ori, personalul medical trebuie să aleagă la ce urgenţă să meargă mai întâi.
La Rupea lucreaza un singur echipaj pe tură, format dintr-un asistent şi un ambulanţier.
La serviciul judeţean de Ambulanţă Braşov se primesc zilnic, în medie, 130 de apeluri de urgenţă.
În Iași, pacienții sunt transportaţi cu ambulanțe care au peste 400.000 de kilometri la bord. Se merge la risc, spun medicii care povestesc cum uneori maşinile se opresc în drum spre bolnavi.
În 24 de ore, medicii de la Ambulanţa Iaşi răspund la aproape 500 de solicitări. Şi asta în condiţiile în care lucrează cu două treimi din necesarul de maşini. Pentru că fiecare din cele 60 de ambulanţe parcurge zilnic aproape 200 de kilometri, defecţiunile apar frecvent.
„Se strică des, pentru că drumurile sunt proaste, mai ales prin judeţ, unde nu sunt făcute drumurile şi mergem şi în urgenţe. Și vă daţi seama că este greu, foarte greu”, spune unul dintre șoferi, Adi Ţibuc.
„După două sute, două sute şi ceva de mii de kilometri, suspensia nu mai este la fel. Este oarecum dificil să transporţi un pacient cu dureri, că i se accentuează respectivele dureri”, recunoaște dr. Nicolae Puha.
Zece dintre maşini trimise zilnic la intervenţii sunt mai vechi de un deceniu.
Cele mai vechi autosanitare aflate în dotarea Seviciului de Ambulanţă Judeţean Iaşi sunt din anul 2002, potrivit lui Mircea Ursu, director tehnic al SAJ Iaşi.
„Raportat la numărul de solicitări, care este foarte mare, numărul de echipaje care trebui să facă acest număr mare de solicitări este mic. Din nefericire, timpul de intervenţie se prelungeşte”, recunoaște Florin Agapi, director al SAJ Iaşi.
Ministerul Sănătăţii cunoaşte situaţia din teritoriu şi se va organiza o licitaţie pentru achiziţionarea de ambulanţe, o licitaţie naţională.
Când va avea loc licitaţia şi, mai ales, când vor ajunge noile maşini la Serviciul de Ambulanţă Iaşi, este greu de spus.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
