Legea reducerii CAS, retrimisă la Parlament. Traian Băsescu: Astfel de măsuri nu pot fi acoperite credibil cu propuneri
Principalele declarații ale președintelui:
Am retrimis la Parlament legea cu privire la reducerea CAS.
Este o măsură bună, pe care o susțin fără rezerve legate de utilitatea unei astfel de măsuri.
Am rezerve privind sustenabilitarea măsurii.
Deși am solicitat un document de la Guvern din care să rezulte modul cum reducerea CAS poate fi susținută, până la acest moment nu am primit niciun document.
Reamintesc că prin reducerea CAS la societăți, nu la salariați se realizează o creștere de la 12,5 miliarde la peste 18 miliarde la fondul de pensii. Am în vedere și efectul indexării care trebuie să aibă loc la începutul fiecărui an.
În scrisoarea pe care am transmis-o Parlamentului amintesc Parlamentului că mai avem două obligații asumate prin tratate internaționale.
S-a generat și obligația de a ajunge în 2015 la un deficit structural de -1% din PIB, adică un deficit de 1,4-1,5% din bugetul consolidat.
Pentru a nu reduce cheltuieli, Guvernul ar trebui să aibă o creștere de venituri de 5-6 miliarde de lei.
O altă obligație – un buget de 2,38% alocat armatei.
Nu ştiu dacă Guvernul va atinge 2% din PIB, dar o creştere de măcar 0,3-0.5% tot trebuie făcută, ceea ce înseamnă încă două miliarde de lei.
Dacă le adăugăm la cele 11 miliarde lei care provin din Obiectivul pe termen mediu sau MTO sau, ca să înţeleagă premierul, eMTiOu... Deci înseamnă că am avea nevoie de vreo 13 miliarde venituri în plus faţă de veniturile acestui an.
Anul trecut Guvernul a făcut trei rectificări negative din cauza nerealizării încasărilor la buget.
Premierul, neînțelegând economia, compară 2013 cu 2012, 2014 cu 2013.
Anul acesta, pe primele șase luni, deși nu sunt cifrele definitive, deficitul de încasări e de circa 2,4 miliarde lei, deci premierul trebuie să facă obligatoriu o rectificare negativă. Cât de credibil este când afirmă că va avea bani?
Mă tem că poveştile pe care le spune când nu e de faţă cu mine, când e doar cu doamna ministru de Finanţe, sunt poveşti pe care le-ar muta şi pentru MTO, pentru eMTiOu şi pentru CAS şi pentru orice
Un alt element care m-a făcut să întorc legea către Parlament, dincolo de obligaţiile internaţionale pe care le avem, e legat de modul în care s-au realizat investiţiile. Faţă de alocaţia bugetară, pe primele șase luni, de la investiţii s-au tăiat 22-25%, iar efectul s-a văzut în creşterea şomajului.
Dacă privim la absorbţia fondurilor UE, cifrele de anul trecut cu care se laudă Guvernul Ponta sunt pe proiecte realizate de Guvernul Boc. Ei nu au reuşit să semneze nici un proiect nou
Privind la nivelul de facturi, constat că au trimis facturi în valoare de 2.79% din valoarea fondurilor de coeziune, extrem de puțin.
Este un alt element care mi-a arătat că Guvernul nu este suficient de pregătit pentru a crea locuri de muncă din absorbția fondurilor UE.
Nu este o dispută cu Guvernul. Aș fi vrut ca înainte de alegeri să promulg o lege care să reducă fiscalitatea.
Este o chestiune de conștiință.
Eu plec în decembrie. Rămîne ca în anul 2015 populaţia să suporte consecinţele, iar Guvernul nu are soluţii viabile.
Riscuri în cazul promulgării legii:
-depășirea deficitului bugetar, care a fi avut ca rezultat întreruperea acordului cu FMI și UE. Aceasta atrage imediat suspendarea alocării de 10% în plus din fondurile de coeziune. România ar fi trebuit să cofinanțeze 15% din proiectele cu fonduri UE, în loc de 5%.
-fragilizarea sustenabilității fondului de pensii. Am trăit zile în care am constatat că nu avem de unde să luăm bani. Creșterea de la 12,5 la 18 miliarde de un lucru înconjurător. Nu spun că nu se vor mai plăti pensiile, dar există riscul să înceapă întârzieri. Este un deficit structural, iar bătălia oricărei țări responsabile e reducerea deficitelor structurale.
-E clar că anul viitor trebuie să avem o creştere importantă a bugetului apărarii, iar situaţia regională nu ne permite să nu ne apropiem de 2% la apărare.
-creșterea taxelor: pe proprietate, pe automobile, creșterea cotei unice este o altă variantă.
-reducerea şi mai puternică a investiţiilor din bugetul de stat, ceea ce duce la reducerea numărului de locuri de muncă.
Soluţia corectă mi se pare ca Guvernul să discute soluţii cu FMI şi Comisia Europeană pentru compensarea excedentului de deficit creat la fondul de pensii. Ar preveni întreruperea acordului cu FMI.
CAS ar trebui aplicat numai după ce se face bugetul pe 2015 şi dacă se constată că putem reduce CAS, să o facem. Dacă nu, nu.
Nu văd de ce această grabă care pune sub risc și credibilitatea României, și acordul cu FMI, și pierderea top-up-ului la proiectele europene.
Să aştepte misiunea FMI/CE cu care pot proba şi poate cu argumentele aduse de premier ieri îi convinge pe cei de la FMI. Eu am fost la Varșovia, pe mine nu a reușit să mă convingă.
Astfel de măsuri nu pot fi acoperite credibil cu presupuneri. Ele pot fi acceptate atunci când măsurile sunt calculate și precise.
Se poate reduce CAS şi de la 1 ianuarie: se rescrie Codul Fiscal, proiectul vieţii doamnei ministru, apare bugetul pentru 2015 şi poate se găsesc soluţii.
Am mai văzut o dată țara în situaţia de a nu exista bani pentru pensii şi salarii. Nu vreau să văd ţara în această situaţie nici din afara Cotroceniului. Știu cât suferă populaţia.
_______________________________
Citiți textul integral al cererii:
Domnului Călin Popescu-Tăriceanu, Președintele Senatului
În temeiul Articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, republicată, formulez următoarea
CERERE DE REEXAMINARE
asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Motivele cererii de reexaminare sunt următoarele:
Actul normativ trimis spre promulgare vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.
În anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de ron conform bugetului aprobat pentru anul în curs.
Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de ron în 2015 şi 5,564 de miliarde de ron în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de ron la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii.
Dacă, pentru anul 2014, Guvernul, în expunerea de motive a legii trimisă spre promulgare, menţionează unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această măsură, pentru perioada 2015 - 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vag exprimată, referire făcându-se doar la surse bugetare potenţiale provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă și nu din prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării.
Având în vedere evoluţia estimărilor bugetare şi nerealizarea colectării faţă de program atât în anul 2013, cât şi în primele şase luni din 2014, este esenţial să fie clarificate în fundamentarea legii care sunt măsurile exacte de compensare a veniturilor, aşa cum au solicitat inclusiv instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială).
Anul 2015 este anul în care România are obligația de a atinge un deficit structural de 1% din PIB, conform Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (aceasta înseamnă o reducere a deficitului bugetului de stat consolidat de 0,8 - 0,9 % din PIB). De asemenea, bugetul anului 2015 trebuie să prevadă creșteri importante ale bugetului Ministerului Apărării Naţionale, nevoi care reflectă realitățile regionale. Trebuie menționat că măsura de reducere a contribuțiilor de asigurări sociale este un angajament suplimentar, nu unul obligatoriu, al României, motiv pentru care Guvernul trebuie să prezinte o fundamentare a compensării acestei măsuri în contextul angajamentelor deja asumate.
Prin Legea nr. 83/2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 20 iunie 2012, România a ratificat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (Tratatul Fiscal), lege care include o serie de obligații pentru statul român, inclusiv Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu. De asemenea, prin Legea nr. 377/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 826 din 23 decembrie 2013, a fost modificată Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 în sensul transcrierii obligației privind deficitul structural și Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu care revine României prin ratificarea Tratatului Fiscal.
În acelaşi timp, trebuie avut în vedere faptul că România a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, prin care s-a obligat să respecte Tratatul Fiscal, atingerea obiectivului structural şi menţinerea unui deficit al bugetului consolidat. În lipsa compensării reducerii contribuţiei de asigurări sociale, România riscă să întrerupă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, cu consecinţa pierderii imediate a facilităţilor oferite de „mecanismul de TOP-UP”, respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană.
Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimisă spre promulgare, din punct de vedere al oportunităţii, ţinând cont de motivele invocate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
