Cum îi vor afecta pe românii din Marea Britanie deciziile luate la summitul UE
Astfel, după ce măsurile adoptate vor intra în vigoare, timp de șapte ani, cetățenii UE care vor merge în Marea Britanie nu vor mai putea cere beneficii sociale. Cetăţenii români care lucrează deja pe piaţa muncii în Marea Britanie nu vor fi afectaţi de mecanism, a atras atenția președintele Iohannis. Acesta privește doar eventualii lucrători care vor intra pe piața muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar și aceștia își vor recupera accesul la aceste prestații gradual, pe parcursul unei perioade de patru ani, a precizat șeful statului.
În ceea ce privește indexarea alocațiilor (alinierea valorii lor la cea din țările de origine) pentru copiii rămași acasă ai românilor care lucrează deja în Marea Britanie, măsura nu va intra în vigoare imediat, ci se va putea aplica doar începând cu anul 2020.
Iar eventuale decizii de limitare a liberei circulații pentru cetățenii români (interdicții de a mai intra pe teritoriul britanic) vor putea fi emise doar pe baza unor justificări solide, a precizat președintele Iohannis.
Criza refugiaților va fi discutată la un alt summit, care va avea loc probabil la începutul lunii martie.
Declarația președintelui după summitul UE:
„Discuţiile în cadrul Consiliului European au fost de data aceasta foarte dificile. Am discutat două subiecte extrem de importante pentru viitorul Uniunii Europene – statutul Marii Britanii în Uniunea Europeană şi criza migraţiei.
În primul rând, s-a ajuns la un acord privind relaţia dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Obiectivul major al liderilor a fost păstrarea unităţii Uniunii Europene. Au fost negocieri intense şi foarte complexe. Vreau să subliniez că pachetul adoptat azi va intra în vigoare numai dacă Marea Britanie va confirma oficial, pe baza unui rezultat pozitiv la referendum, că îşi păstrează statutul de membru al Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte poziţia României, am susţinut că trebuie să evităm fragmentarea Uniunii Europene. Este interesul României să fie membră a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazată pe respectul principiilor şi valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, menţinerea conceptului de uniune tot mai integrată, ever closer Union, cum se numește, este esenţial. Pentru România, subiectul – beneficiile sociale şi libera circulaţie a lucrătorilor – a avut o importanţă majoră. Am cerut ca acordul să respecte deplin drepturile cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie, dar și pentru cei care lucrează în alte state ale Uniunii Europene.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Prin adoptarea Deciziei liderilor am decis crearea a două mecanisme. În primul rând, prin modificarea ulterioară a legislaţiei europene, Marea Britanie va putea beneficia de un mecanism de salvgardare care va limita accesul cetăţenilor Uniunii Europene la o categorie restrânsă de prestații sociale necontributive, prestații specifice numai pentru Marea Britanie. Mecanismul este nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetăţenilor Uniunii şi are un caracter excepțional. Va putea fi aplicat pe o perioadă limitată de timp de maxim șapte ani.
Cetăţenii români care lucrează deja pe piaţa muncii în Marea Britanie, atenție, foarte important, nu vor fi afectaţi de mecanism. Acesta privește doar eventualii lucrători care vor intra pe piața muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar și aceștia își vor recupera accesul la aceste prestații gradual, pe parcursul unei perioade de patru ani. Noi ne-am implicat foarte mult în această chestiune și suntem foarte bucuroși că negocierea a dat acest rezultat.
Cel de al doilea mecanism va permite Marii Britanii să indexeze alocațiile pentru copiii rămași acasă ai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii. Și în acest caz, decizia are un caracter nediscriminatoriu și ține cont de diferențele dintre statele membre. Marea Britanie va putea aplica indexarea pentru cererile de alocații care vor fi prezentate după intrarea în vigoare a mecanismului. Este important că pentru lucrătorii Uniunii Europene stabiliți în Marea Britanie care primesc deja alocații pentru copiii rămași acasă, indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020.
De asemenea, este foarte important de știut că aceste reglementări nu intră automat în vigoare, ci vor fi supuse încă unui proces legislativ.
Un element foarte important este faptul că mecanismul de indexare nu va fi extins de la alocațile pentru copii către alte prestații sociale.
Doresc să subliniez că România a obținut, în cursul negocierilor, amendarea textului deciziei prin care solicitările de restricționare a liberei circulații a persoanelor, în conformitate cu articolul 45 al Tratatului Uniunii, vor trebui să fie făcute pe baza unor justificări solide. Este un lucru foarte important fiindcă astfel vor fi evitate situații în care se ia o decizie pur politică, fără o motivație foarte serioasă.
Vreau să subliniez că România a obținut acest lucru prin negocieri foarte aplicate și foarte bine pregătite, altfel decât alții care au vorbit poate un pic mai mult și au obținut poate ceva mai puțin.
Referitor la criza migraţiei, cel de-al doilea subiect major de pe agenda discuţiilor noastre în cadrul Consiliului European, s-a făcut o evaluare a implementării măsurilor deja agreate la nivelul Uniunii.
În dezbatere, o atenţie aparte a fost acordată relaţiei cu Turcia în chestiunea gestionării fluxurilor migratorii către Uniune. S-a insistat asupra implementării Planului de Acţiune Uniunea Europeană-Turcia. S-a decis ca o analiză detaliată asupra paşilor care trebuie realizaţi în continuare să fie făcută cu prilejul unui Summit Uniunea Europeană-Turcia, care, probabil, va avea loc la începutul lunii martie.
Un alt subiect important al discuţiilor a fost legat de recenta decizie a Austriei de a introduce cote maxime zilnice, măsură care a luat prin surprindere atât statele membre ale Uniunii, cât şi cele terţe, aflate pe traseul fluxurilor migratorii din zona Balcanilor de Vest. În acest context, au fost evocate posibilele implicaţii ale acestei decizii asupra ţărilor de pe rută, în special asupra Greciei. Și acest aspect va fi analizat cu ocazia Summitului de la începutul lunii martie.
Am reiterat că România este parte a soluţiei la această criză. De asemenea, am subliniat că ne menţinem poziţia potrivit căreia trebuie abordate cauzele profunde ale migraţiei şi nu doar să încercăm să combatem efectele acesteia. De aceea trebuie să ne concentrăm pe implementarea deciziilor deja agreate la nivel european pentru combaterea migraţiei ilegale, pe protejarea eficientă a frontierelor externe ale Uniunii, unde România are un rol activ, dar şi pe cooperarea cu statele de origine şi statele de tranzit.
De asemenea, am pledat pentru necesitatea menţinerii integrităţii Spaţiului Schengen, una dintre cele mai importante realizări ale integrării Uniunii.
Un alt punct în cadrul discuţiilor a fost situaţia politică, de securitate şi umanitară din Siria. Au fost condamnate atacurile îndreptate împotriva civililor şi s-a subliniat importanţa măsurilor de consolidare a încrederii derulate sub coordonare ONU, inclusiv accesul la ajutorul umanitar şi respectarea armistițiului. De asemenea, s-a discutat despre recentele evoluţii încurajatoare din Libia”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
