Președintele sesizează CCR în privința prerogativelor legate de afacerile europene

FOTO: Mediafax

Şeful statului atrage atenţia asupra unui articol al legii care spune că România poate fi reprezentată de către preşedinte sau de către premier. Traian Băsescu aminteşte că această funcţie de reprezentare trebuie să fie exclusiv a preşedintelui, pentru că el decide liniile politicii externe ale României. Totodată, Traian Băsescu susţine că această lege, privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, anulează dreptul preşedintelui de a emite mandate de reprezentare în Consiliul European. Actul normativ a mai fost contestat la Curte şi anul trecut, în iunie, de către un grup de senatori.

În sesizarea anterioară a Curții Constituționale privind reprezentarea României la summiturile europene, în 2012, Curtea îi dăduse câștig de cauză președintelui Traian Băsescu.

Subiectul reprezentării României la Bruxelles a fost primul punct de confruntare dintre Traian Băsescu și Victor Ponta, după instalarea la putere a guvernului USL, în mai anul trecut.

Potrivit Constituției și a unei decizii a Curții Constituționale din 2012, președintele este cel care reprezintă România la Consiliul European, dar poate totodată să acorde mandat premierului să îl înlocuiască la această reuniune.

În luna mai 2012, după învestirea guvernului Victor Ponta, premierul a declarat că este treaba Executivului și a celui ce îl conduce să reprezinte România la consiliile europene, în special când se discută teme economice. Argumentul a fost acela că guvernul este responsabil cu problemele economice și financiare din România, și nu președintele Traian Băsescu.

Au existat demersuri în acest sens și în Parlament, care a votat o opinie în care se spunea că premierul ar trebui să meargă la Bruxelles. A fost sesizată și Curtea Constituțională, care a spus foarte clar că președintele este cel care reprezintă România în astfel de ocazii și că, doar dacă vrea, îl poate mandata pe premier să o facă.

Astfel, la Consiliul European din luna septembrie 2012 a participat președintele, dar în mai 2013, în premieră, președintele l-a mandatat pe premier să meargă la Bruxelles.

Cum s-a ajuns la o nouă sesizare a CCR

După reluarea procedurii legislative s-au operat unele modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, iar, la data de 15 aprilie 2013 Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene.

Ulterior, Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, adoptată de Senat, în calitate de cameră decizională, la data de 15 aprilie 2013, a format obiectul cererii de reexaminare înaintate de Președintele României. Astfel, la data de 26 aprilie 2013, Preşedintele României a solicitat Parlamentului reexaminarea acestei legi, în temeiul Art. 77 alin. (2) din Constituţia României, în vederea punerii în acord a dispozițiilor legii aflate la promulgare cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012.

În urma reexaminării legii, la data de 23 septembrie 2013, Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene pe care, în data de 30 septembrie 2013, Parlamentul a retransmis-o Preşedintelui României în vederea promulgării.