Plenul Camerei Deputaţilor a decis: Daniel Chiţoiu nu poate fi urmărit penal
Actualizare 13.45. Plenul Camerei Deputaţilor a respins cererea DNA. 248 de deputaţi au votat împotriva avizării solicitării privind începerea urmăririi penale faţă de fostul ministru. În favoarea acesteia au votat 108 deputaţi.
Actualizare 12.55. „Nu vă ascund faptul că sunt într-o situaţie jenantă în faţa dumneavoastră: eu, care mi-am îndeplinit atribuţiile de serviciu şi am luptat contra grupurilor de interese şi am făcut demersuri pentru întărirea instituţiilor statului, am reorganizat ANAF, Garda Financiară, să fiu acuzat că tocmai eu protejez grupurile infracţionale organizate”, a spus Daniel Chiţoiu în plen.
El a arătat că este acuzat că a promovat Ordonanţa de urgenţă privind ASF, cu celeritate.
„Această ordonanţă a fost promovată în Guvern ca urmare a angajamentelor luate cu FMI, CE şi BM. Crearea acestei instituţii financiare, ASF, a făcut obiectul discuţiilor cu cele trei instituţii financiare internaţionale”, le-a explicat Chiţoiu deputaţilor.
„Urgenţa, celeritatea promovării acestei ordonanţe sunt justificate de angajamentele cu instituţiile financiare internaţionale”, a mai spus Chiţoiu.
El a adăugat că nu există nicio dovadă privind legătură sa cu grupurile infracţionale, nu a fost nici interceptări în acest sens şi a fost acuzat de abuz în serviciu pentru promovarea unui act normativ care a fost înaintat Parlamentului care l-a aprobat fără niciun amendament.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„De ce pot fi eu acuzat că la o asemenea instituţie au fost prevăzute criterii profesionale? Nu am nicio legătură, nu există nicio dovadă şi nu recunosc nicio vinovăţie adusă de procurorul general”, a mai spus Chiţoiu în plen.
Decizia finală aparţine plenului Camerei Deputaţilor.
Solicitarea DNA a fost trimisă Camerei Deputaţilor, în condițiile în care fără acordul parlamentarilor deputatul Daniel Chiţoiu nu poate fi urmărit penal.
Daniel Chiţoiu este acuzat de abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanţelor Publice.
Procurorii au „indicii rezonabile” potrivit cărora, în cursul lunii octombrie 2013, Daniel Chiţoiu ar fi iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă în scopul sprijinirii grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele SC CARPATICA ASIG SA.
Demersul urmărea înlăturarea din Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum şi înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecţia intereselor financiare ale SC CARPATICA ASIG SA.
Astfel, în calitate de ministru al Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime. A fost astfel introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor.
Această cerinţă nu exista anterior şi îl excludea din sfera persoanelor eligibile pe Tudor Daniel George.
În nota de fundamentare au fost invocate angajamentele pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi le-ar fi asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, deşi, potrivit probelor administrate, a rezultat că această menţiune a fost introdusă doar pentru a convinge membrii Guvernului de urgenţa reglementării şi pentru a-i determina să accepte criteriile de experienţă stabilite în mod arbitrar.
Proiectul a fost transmis spre avizare Ministerului Justiţiei care a formulat observaţii de esenţă, invocând interdicţia constituţională a introducerii de incompatibilităţi care restrâng dreptul la muncă pe calea ordonanţei de urgenţă.
Daniel Chiţoiu a transmis proiectul către Secretariatul Guvernului, iar documentul a fost supus aprobării pe lista suplimentară a şedinţei de Guvern din 16 octombrie 2013, fără a exista avizul Consiliului Legislativ, deşi acesta era obligatoriu. În aceeaşi zi a fost adoptată în forma propusă de iniţiator, OUG 94, care, potrivit procurorilor, „nu urmărea un imperativ social, ci protejarea intereselor unui grup”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
