RETROSPECTIVĂ 2013. Dosarele istorice, în atenția Justiției
Tot procurorii au reluat anul acesta cea mai grea anchetă, care stă în sertarele Parchetului General de la Revoluţie. La jumătate de an de când noului procuror general i s-a pus în vedere să soluţioneze cauza şi să găsească vinovaţii pentru sutele de morţi şi miile de răniţi din decembrie 1989, oamenii marcanţi ai acelor momente revin la parchet, pentru audieri.
„Istoria noastră are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia politică ca la Revoluţie să fie scoasă armata cu muniţie de război împotriva manifestanţilor. Este un răspuns pe care domnul procuror general Niţu trebuie să mi-l dea până anul viitor”, a declarat Traian Basescu, preşedintele României.
La mai bine de jumătate de an de la cererea preşedintelui, dosarul Revoluţiei a fost redeschis. Cei doi procurori care se ocupă acum de el au redeschis ancheta şi au început să audieze martorii.
Dosarul Revoluţiei a fost deschis iniţial în vara anului 1990. Niciunul dintre cei opt procurori generali pe care i-a avut România după evenimentele de acum 24 de ani, nu şi-a asumat găsirea unei soluţii. De atunci, ancheta a fost închisă şi redeschisă de mai multe ori. Şi acum se caută unii dintre responsabilii pentru moartea a aproape 700 de români şi pentru rănirea altor 2.500.
De-a lungul timpului, aproape 5.000 dosare au fost de deschise în legatură cu evenimentele din decembrie 1989. Doar 112 dintre ele au ajuns în instanţă şi aproape 250 de oameni au fost condamnaţi.
Procurorii au început anul acesta să ancheteze şi cazurile fostelor penitenciare comuniste în care erau închişi duşmanii sistemului.
35 de comandanţi din fostele lagăre şi penitenciare unde erau lăsaţi să moară deţinuţii politici sunt încă în viată.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Aşa că istoricii trimit dosarele lor, rând pe rând, procurorilor. Şefii penitenciarelor şi ai lagărelor de muncă erau cei care orchestrau regimul de exterminare din instituţiile pe care le conduceau, spun istoricii.
Primul caz a fost cel al comandantului de la Râmnicu Sărat. În vremea în care penitenciarul era condus de Alexandru Vişinescu mai mulţi deţinuţi politici au murit. Printre aceştia şi Ion Mihalache.
A urmat cazul comandantului de la Periprava, lagărul de muncă din Delta Dunării, Ioan Ficior. Acesta a fost de asemenea pus sub acuzare pentru genocid.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
