RETROSPECTIVĂ 2014. Procesele torționarilor. Alexandru Vișinescu și Ion Ficior, acuzați de crime împotriva umanității
Procurorii de la Parchetul General l-au trimis în judecată în luna iunie pe torţionarul Alexandru Vişinescu, fostul comandant al penitenciatrului de la Râmnicu Sarat.
Dacă iniţial procurorii l-au acuzat de genocid, schimbarea Codului Penal, în februarie, a dus la schimbarea încadrării: crime împotriva umanitaţii.
Soţia uneia dintre victimele lui Vişineascu aşteaptă dreptatea şi acum după 50 de ani.
În rechizitoriu, procurorii susţin că în perioada 1956-1963, comandantul Alexandru Vişinescu a instaurat un regim de teroare în închisoarea de la Râmnicu Sărat.
Deţinuţii politici erau privaţi de drepturi fundamentale, nu primeau îngrijiri medicale, celule nu erau încălzite iarna, şi nu le era permis contactul cu alte persoane. Colonelul în rezervă Alexandru Vişinescu este acuzat că din lui 12 oameni au pierit. Lăsaţi să moară lent, în torturi fizice şi psihice.
În actul de inculpare, procurorii spun ca 138 de deţinuţi au fost încarceraţi la Râmnicu Sarat în perioada în care Alexandru Vişinescu era comandant. Printre ei, lideri ai partidelor istorice PNL şi PNŢ, foşti ofiţeri ai armatei şi studenţi.
Anchetatorii au studiat sute de documente din acea perioada şi ajuns la concluzia ca ordinele prin care se cerea exterminarea liderilor politici nu îmbracau o forma oficiala, ci metodele erau lasate la latitudinea comandanţilor.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
După primul termen, instanţa a decis să pună sechestru pe bunurile lui Alexandru Vişinescu pentru a putea plăti daunele morale de 600 de mii de euro cerute de urmaşii victimelor sale. Astfel, judecătorii au hotărât să pună poprire asiguratorie pe o treime din pensia lui vişinescu, pensie de 3300 de lei lunar, pe acţiuni deţinute la mai multe societăţi de investiţii şi pe apartamentul lui din Bucureşti.
În august 2014, dosarul unui alt torţionar ajunge pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti. Cel al lui Ion Ficior, fost comandant al lagărului de Periprava în perioada 1960-1963. Este acuzat de moartea a 103 deţinuţi. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a strâns zeci de marturii ale supravieţuitorilor din lagărul de la Periprava.
În 1959, Ion Ficior a semnat şi un angajament cu Securitatea. „Asigur partidul care m-a crescut şi m-a educat că voi duce cu şi mai multă perseverenţă lupta contra duşmanilor poporului nostru muncitor şi voi lovi fără cruţare în ei!", se angaja Ion Ficior.
Documentul a fost depus la dosarul procurorilor şi trimis instanţei de judecată. La fel s-a întâmplat şi cu zecile de mărturii ale foştilor deţinuţi de la Periperava.
Procurorii lucrează la încă două dosare ale unor torţionari care au condus coloniile de muca de la Oneşti şi Cernavoda. Anchetatorii cred ca acolo au fost ucişi în chinuri peste 200 de deţinuţi poltici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
