Dosarul retrocedărilor de pădure. Viorel Hrebenciuc și-a recunoscut faptele, dar nu va fi judecat în procedură simplificată
Viorel Hrebenciuc şi-a recunoscut faptele în faţa judecătorilor de la Curtea Supremă. Le-a povestit magistraţilor că a acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău pentru ca Paltin Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure. În schimb, fostul deputat urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său.
„Domnul Bengescu mi-a solicitat ajutorul pentru a interveni pe lângă funcţionarii din judeţul Bacău pentru a urgenta punerea în posesie. Mi-a propus să fiu parte în actul adiţional care urma să se semneze. Am fost de acord. (...) Am vrut să intru în actul adiţional cu nume propriu, dar având în faţă un posibil scandal mediatic, l-am rugat pe fiul meu să-mi dea o firmă. Fiul meu a fost extrem de reticent. Am insistat şi, din nefericire, Andrei a cedat. (...) Regret că l-am implicat pe fiul meu în această problemă”, se arată în declaraţia lui Viorel Hrebenciuc.
El era însă de altă părere atunci când a început ancheta în acest dosar.
„E o mizerie. Se aruncă cu lături multe în perioada asta. O să vedeţi că tot dosarul ăsta este o porcărie”, spunea Viorel Hrebenciuc în urmă cu un an.
Şi fiul său, Andrei Hrebenciuc, şi-a recunoscut implicarea în acest dosar. A descris cu lux de amănunte toate infracţiunile.
„Regret decizia prin care l-am sprijinit pe tatăl meu. Regret că am provocat suferinţă mamei şi soţiei mele. Acesta a fost un accident în viaţa mea. (... ) Sunt lector universitar şi am fost invitat la Stanford University unde am cunoscut laureaţi ai premiului Nobel. Îmi asum consecinţele faptelor mele şi nu vreau să fiu considerat o victimă a tatălui meu. Îmi asum consecinţele. Recunosc toate infracţiunile”, a declarat el în instanță.
Şi fostul deputat Ioan Adam, cel care a jucat un rol important în afacerea cu pădurile din Bacău, şi-a recunoscut implicarea.
„Recunosc faptele. Le înțeleg, cunosc drepturile şi obligațiile pe care le am în calitate de inculpat. Recunosc faptele reţinute în sarcina mea. Nu contest probatoriul”, se arată în declarația sa.
În urmă cu aproape un an, el încerca să-şi convingă colegii deputaţi că este nevinovat pentru a evita arestarea preventivă.
„Stimaţi colegi, vă rog din suflet, dincolo de miza politică sunt oameni la mijloc. Nu cred că un om cu trecutul meu ar putea fi un pericol pentru ordinea publică, aş putea crea o stare de pericol prin faptul că aş putea fi cercetat în libertate. Sunt autorul unor cursuri universitare în materia dreptului civil, a unor monografii, mai multe monografii în materia proprietăţii. Am scris chiar şi cărţi la nivel de tratat, am scris în materia insolvenţei, în materia legii societăţilor comerciale, am peste 50 de studii”, spunea el în Parlament în noiembrie 2014.
Cu toate că cei trei s-au căit în faţa instanţei, magistraţii au refuzat să le accepte cererile de recunoaştere a faptelor şi de reducere a pedepselor. Aşa că ei vor fi judecaţi alături de ceilalţi inculpaţi care nu şi-au recunoscut implicarea în afacerea de 300 de milioane de euro.
Ministerul Finanţelor este parte civilă în dosar. Niciun reprezentant al instituţiei nu s-a prezentat la proces.
Viorel Hrebenciu, fiul acestuia, Andrei, și fostul deputat Ioan Adam și-au negociat în fața instanței reducerea pedepselor – au convenit cu judecătorul să recunoască probatoriul procurorilor DNA și să spună întreg adevărul la judecarea pe fond a acestui dosar.
ROMÂNIA FURATĂ. Rădăcinile corupţiei în „Mafia Pădurilor”. Cum a ajuns în arest unul dintre politicienii considerați intangibili
În schimb, cei trei beneficiază de reducerea cu o treime a pedepsei.
Astăzi, Viorel Hrebenciuc a dat declarație în fața instanței și a spus că își recunoaște vinovăția, ca și legăturile cu alți inculpați în dosar și a făcut apel la clemența judecătorilor.
Fiul său, Andrei Hrebenciuc, a recunoscut săptămâna trecută în fața instanței că se face vinovat de acuzațiile care i se aduc.
În octombrie 2014, procurorii anticorupţie au început urmărirea penală pentru cea mai mare restituire ilegală de pădure din România ultimilor 25 de ani. Paguba - 300 de milioane de euro. 43 de mii de hectare de pădure, de două ori suprafaţa Capitalei, ar fi ajuns ilegal la urmaşii familiei Ghika, cu ajutorul actelor falsificate şi cu complicitatea justiţiei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
