DIICOT își dorește „o unitate proprie de analiză a informațiilor”
„Este foarte important în perioada următoare - și DIICOT își propune asta prin proiectul de lege pe care l-a înaintat Ministerului Justiției - să își creeze o unitate proprie de analiză a informațiilor și o unitate de cercetări în domeniul financiar pentru confiscarea produsului infracțional”, a spus Daniel Horodniceanu la Digi24.
El a subliniat necesitatea unui aparat de poliție propriu, o poliție judiciară. „E o idee care nu-mi aparține, dar pe care mi-am însușit-o. Mi-am dat seama, în ani de lucru în DIICOT, că e nevoie de un aparat de poliție propriu, dar nu neapărat de felul celui care funcționează astăzi în DNA, care și-a dovedit valoarea și succesul. Succesul DNA se datorează și poliției judiciare. Crima organizată are alt specific, polițistul de crimă organizată trebuie să fie în stradă, să fie în permanentă conexiune cu vectorii crimei organizate, trebuie să penetreze grupările de criminalitate organizată, să aibă relații cu marile clanuri care guvernează zone întregi din marile orașe în special”, a arătat procurorul-șef al DIICOT.
Daniel Horodniceanu s-a arătat nemuțumit de ceea ce el a numit „disiparea autorității DIICOT” în materie de criminalitate organizată, odată cu noul Cod Penal, prin care și alte parchete pot avea competențe în domeniu.
„E un deziderat al nostru. Trebuie să plecăm de la ideea că crima organizată din România a fost cumva dezarticulată prin modificarea legii 39/2003. La momentul 2004, prin legea 508, DIICOT era singura autoritate care gestiona infracțiuni de criminalitate organizată. Prin schimbarea Codului Penal din 2014 și prin introducerea articolului 367 s-a disipat cumva autoritatea DIICOT-ului în domeniu, astfel că și alte unități de parchet pot lucra dosare cu specific de crimă organizată, dar pe altă competență decât DIICOT. Articolul 2 din legea 39, care stabilea infracțiunile grave, a rămas caduc, pentru că nu mai sunt date în competența nimănui în mod special”, a spus Horodniceanu la Digi24.
În plus, el a criticat lipsa unei strategii naționale și a unei analize naționale de risc. „Ministerul Public, MAI și Ministerul Justiției trebuie să concure la crearea unei strategii naționale și a unui cadru de acțiune consecutiv. S-a vorbit și se vorbește de asta. Avem parteneri instituționali deschiși în acest moment. Face parte din strategia noastră pe termen scurt adoptarea unei strategii, dar DIICOT nu poate singur”, a punctat procurorul-șef.
În ceea ce privește necesitatea unor instrumente legale pentru confiscarea bunurilor ilicite, Daniel Horodniceanu a arătat că „e nevoie de o schimbare de viziune (...), să mergem pe viziunea europeană de produs infracțional, și nu de pagubă sau prejudiciu, în sensul de a reuși ca după tragerea la răspundere penală sau în același moment să-i putem confisca și produsul infracțiunii. E de esența structurilor specializate din Ministerul Public să poată să nu lase produsul infracțional în mâna infractorului, pentru că degeaba îl tragi la răspundere, dacă îi lași banii. Și doar dauna, ci inclusiv fructele pe care dauna lui le-a produs. Am eleborat deja un proiect, care este deja pe masa ministrului justiției. E în discuție, o să vedem în perioada următoare”, a spus procurorul-șef al DIICOT.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
