Curtea Supremă a atacat la CCR modificările aduse Codului Penal

„Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, au hotărât sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi la Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal”, se arată într-un comunicat al instanței.

Primul dintre argumentele judecătorilor ICCJ se referă la încălcarea principiilor egalității cetățenilor în fața legii.

Prin scoaterea senatorilor și deputaților din categoria funcționarilor publici, aceștia ar beneficia de o discriminare pozitivă și de un tratament preferențial, spun magistrații.

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Un alt motiv de neconstituționalitate este acela că noile prevederi introduse încalcă mai multe tratate internaționale în privința luptei împotriva corupției, tratate la care România este parte, iar potrivit Constituței, tratatele sunt parte din legea internă, după ce au fost ratificate.

ICCJ a mai sesizat Curtea Constituțională în privința Legii Lusrației, sesizare care a fost admisă de CCR. Un alt exemplu este cel referitor la reducerea salariilor funcționarilor publici, inclusiv ale magistraților, sesizare admisă parțial.

ICCJ este singura parte a puterii judecătorești care poate face astfel de sesizări pe legi care nu au intrat în vigoare.

Cum motivează ÎCCJ de ce nu trebuie scoși parlamentarii din categoria funcționarilor publici

Potrivit ÎCCJ, având în vedere sfera atribuțiilor parlamentarilor și celor cu funcțiile care ar urma să fie scoase din Codul penal, „care, prin excelență, au conotații de putere publică, este justificată vocația acestora la calitatea de subiect activ pentru infracțiunile de serviciu și pentru infracțiunile de corupție”.

Această vocație este justificată chiar dacă această categorie nu implică încheierea unui contract de muncă și nu presupun exercitarea atribuțiilor de serviciu pe baza unei fișe a postului, dar care, prin excelență, au conotații de putere publică”.

Odată cu modificările aprobate, „s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate sau eliminate din sfera subiectului activ al infracțiunii de conflict de interese sunt deasupra legii, neputând fi cercetate și pedepsite pentru săvârșirea unor infracțiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu funcționarea statului de drept”.

„Prin exceptarea de la dispozițiile art. 147 din Codul penal și de la dispozițiile art. 175 din noul Cod penal a persoanelor care au calitatea de deputat și senator este încălcată obligația de a incrimina corupția membrilor adunărilor publice naționale, prevăzută în art. 4 din Convenția penală privind corupția și, în consecință, sunt încălcate dispozițiile art. 11 alin. (1) si (2) din Constituție”, se arată în documentul citat.

În plus, „este încălcată obligația de a incrimina corupția agenților publici naționali, prevăzută în art. 15 din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, având în vedere definiția noțiunii de „agent public” cuprinsă în Convenție”, arată judecătorii instanței supreme.

„Sesizarea este legitimată constituțional de dispozițiile art. 146 lit. a) din Constituția României și de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, care prevăd dreptul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a sesiza Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare”, se arată textul trimis la CCR.

Textul integral al sesizării, aici.

Traseul legislativ

Codul Penal a fost modificat de parlamentari, astfel încât ei nu vor mai putea fi cercetați de DNA și ANI. Ambasadele occidentale îi critică pe parlamentarii români.

„Amendamentele la Codul Penal adoptate în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România”, avertizează ambasada SUA la București. Astfel de reacții au avut mai multe reprezentanțe diplomatice europene, ai căror oficiali s-au întâlnit astăzi cu membri ai Comisiei Juridice a Parlamentului.

În urma criticilor din ultimele zile, atât Victor Ponta, cât și Crin Antonescu au cerut rediscutarea Codului Penal.