Vlad Alexandrescu: Ministerul Culturii va colabora cu CNC-ul francez pentru refacerea legii...

24 Minute

Ministrul Culturii a precizat că se impune modificarea legii cinematografiei și reformării Centrului Național al Cinematografiei din România. În acest sens, România va beneficia de parteneriatul cu CNC-ul francez.

„CNC-ul francez este un vechi prieten al cinematografiei române. Să nu uităm că cinematografia română ne-a dat foarte multe în ultimul timp și statul român i-a dat foarte puțin. Dacă vrem să mișcăm lucrurile pe domeniul cinematografiei, trebuie să mișcăm și noi lucrurile, să regândim modalitățile de finanțare ale filmului românesc, să determinăm CNC-ul român să facă nu doar programe de finanțare, dar să gândească și alte programe de creativite, să impulsionăm sălile de cinema. Majoritatea sunt abandonate, cedate. Sunt oraşe care nu mai au săli de cinema deloc sau în centru, ca Timișoara, Iaşi. Primim zeci de mail-uri de la oameni care ne solicită sprijinul în ceea ce privește sălile”, a spus ministrul. 

Referitor la modificarea legii cinematografiei, ministrul Culturii a precizat că au început consultările cu cineaști. 

„E foarte important și am asumat ca o prioritate a mandatului meu refacerea legii cinematografiei. Cea de acum este veche, are aproape zece ani. Are 10 ani, nu mai corespunde, a fost făcută de vechea generație de cineaști. E deja un grup de lucru pe care l-am făcut. Începem prin consultarea breslei. Nu propunem modificări direct, vrem să vedem ce ne vine de la oamenii de meserie. Am avut multe întâlniri cu cineaști, mă refer și la generație de aur, Mungiu, Giurgiu, Jude, Sitaru. Îmi doresc, să putem sprijini cinematografia mai mult decât s-a făcut până acum. Vechea lege a fost făcută de generația Sergiu Nicolaescu. Pe vremea aceea, generația noului val era contestatară, venea din urmă. A confirmat cu prisosință, trebuie sprijinită”, a spus ministrul. 

Vlad Alexandrescu a precizat că filmul lui românesc preferat este „Aferim!”, în regia lui Radu Jude, un film care a fost realizat fără bani de la stat. 

„CNC-ul a avut probleme foarte mari în ultima vreme. Anul trecut a fost o singură sesiune de finanţare, care nu s-a finalizat. A doua nu s-a ținut. Fondurile, deși alocate, au fost blocate la nivelul acestui organism, lucru care nu se va mai întâmpla în 2016. Încercăm să aducem mai mulți bani pentru CNC”, a spus ministrul. 

CNC-ul francez nu ne va ajuta cu bani ci își va oferi expertiza pe mai multe domenii. 

„CNC-ul francez ne va ajuta cu o expertiză în domeniul reorganizării filmului românesc, digitalizării arhivei de film, ne va ajuta cu expertiză pe domeniul jurizărilor și cu expertiză pe domeniul gestiunii sălilor de cinema, al creărilor de cine cluburi în școli”, a spus Vlad Alexandrescu.

Vlad Alexandrescu a vizitat, în cea mai recentă vizită în Franța, atelierul sculptorului Constantin Brâncuși. Ministrul Culturii a precizat că nu este atât de importantă dezbaterea dacă Brâncuși ar trebui să fie recunoscut internațional ca un artist român și nu francez, cât este de importantă prezervarea operelor sculptorului de la noi din țară.

„Brâncuşi e un creator universal, un geniu al umanității. Nu cred că faptul ca e român sau francez mai poate pune cuiva o problemă. Trebuie să ne gândim la această poveste cu creatorii universali, care nu mai sunt ai niciunei țări. Faptul ca Brâncuşi e înmormântat la Paris e un lucru simbolic, e capitala culturală a lumii. Importantă e grija pe care o acordăm operelor lui Brâncuşi, ansamblului de la Târgu Jiu, eforturilor pe care le facem ca acest ansamblu să fie acceptat în lista UNESCO. E importantă și inițiativa legislativă transformată în lege în 2015 de creare a unui muzeu Brâncuși la Târgu Jiu. Pentru asta am cerut sprijinul colegilor de la Centrul Pompidou. Cum vom face acest muzeu, în care n-avem piese. Avem ansamblul de la Târgu Jiu, dar și posibilitatea de a evoca prezenţa, cariera, imaginea din opera marelui creator. Am cerut inclusiv împrumutul unor opere de artă de la Paris, pe termen limitat, pentru a fi expuse, din când în când, în noul muzeu de la Târgu Jiu. Aici e foarte importantă cooperarea cu Franţa, pentru că ei au primit prin testament tot atelierul. Decât să revendicăm sau să ne așezăm într-o poziție de concurență faţă de Franţa, din cooperarea bună cu această ţară am putea câștiga foarte mult”, a spus ministrul Culturii.

Referitor la cumpărarea sculpturii „Cumințenia Pământului”, ministrul Culturii a precizat că au existat probleme în Parlament. 

„Aici am avut probleme în Parlament. Parlamentul nu fost de acord cu suplimentarea bugetului Ministerului Culturii. Dar am învățat lecția și am înțeles că la 0,1% din buget, statul poate finanța foarte puțin”, a spus ministrul.  

Ministrul Culturii a declarat că pentru a conserva operele unor artiști români va propune crearea unui fond la care să contribuie persoane fizice sau societăți.

„Crearea unui fond din contribuții, din subscripții publice, pentru achiziționarea unor opere de artă din patrimoniul românesc, pentru a le menține în circuitul public. Din acest punct de vedere mi se pare foarte important acest fond din bani privați, care să fie gestionați foarte transparent, de o comisie de specialiști și cu reprezentanți ai donatorilor. Există această deschidere și cu niște buni juriști vom gândi un proiect pe care să îl prezentăm în curând”, a spus Vlad Alexandrescu.

Întrebat care sunt trei elemente de identitate cultură profund românească, ministrul Culturii a precizat: Ateneul Român, muzica lui George Enescu și picturile lui Adrian Ghenie.

„Cultura, așa cum se face ea în România este unică. De aceea, în programul 2018, Centenarul român va trebui să arătăm ca România, prin cultura ei, se impune pe teritoriul UE și al lumii. Trei obiective culturale care ne definesc. Ateneul Român a fost un model de subscripţie publică: daţi un leu pentru Ateneu. Mi se pare foarte interesant cum s-a născut acest proiect. Ateneul nu era doar un loc în care se cânta muzică bună, ci se țineau și conferințe, se făceau dezbateri. Mi se pare interesant acest mod de funcționare: spațiu comun pentru muzică și dezbatere, pentru creaţie contemporană, artă. Al doilea obiectiv ar fi muzica lui Enescu, care a reușit să câștige recunoașterea internațională cea mai vastă. Încă un obiectiv. Să luăm un element de artă contemporană. De ce să nu luăm un pictor contemporan, cum e Adrian Ghenie, ca să vorbim de felul în care un artist contemporan, fără sprijin de la stat, fără sa aiba suportul unei instituții, s-a transformat în creator recunoscut la cel mai înalt nivel. Un artist care a devenit universal sub ochii noștri”, a spus ministrul.

Ministerul Culturii a închis la începutul acestei luni orice lucrări de exploatare de la Roșia Montană, după ce a declarat zona sit istoric de categoria A. Vlad Alexandrescu a precizat că manifestările împotriva exploatării de la Roșia Montană din toamna și iarna anului 2013 au cântărit mult în această decizie.

De asemenea, ministrul a precizat că trebuie gândit un plan pentru a le oferi o alternativă oamenilor care locuiesc în zonă.

„M-am gândit la manifestațiile, procesiunile societății civile. Zecile de mii de oameni care au manifestat pentru prezervarea patrimoniului. Este un patrimoniu excepțional. Îmi propun să merg mai departe, să înscriem Roșia Montană în UNESCO. Există nevoia de a le oferi locuitorilor din Roșia Montană o alternativă. E mai puțin importantă exploatarea Gold Corporation, cât oferirea locuitorilor acelei zone o alternativă. Gold Corporation de aceea a și câștigat audiență în regiune, pentru că a promis oamenilor că vor avea un viitor. Au oferit mai ales pentru vânzarea de teren. Personal am mari îndoieli în ceea ce privește problema șomajului. Exploatările cu cianuri presupun foarte puțini angajați. Există nevoia de a oferi acestor locuitori alternative, care să vină din practicarea profesiei lor, dintr-o examinare atentă a specificului situației de acolo. Icomos International a propus guvernului României la adunarea de la Florenţa, în noiembrie 2014, sprijinul pentru formularea unei dezvoltări bazate pe dezvoltarea patrimoniului cultural. Și experții BEI au propus guvernului României crearea unui plan alternativ de dezvoltare a zonei. Nu se poate imagina ca acea zonă să fie lăsată cum e acum. E de datoria noastră, împreună cu ministerul Mediului și cel al Fondurilor Europene, să gândim un plan alternativ ca să oferim acestor locuitori o perspectivă”, a spus ministrul.

Referitor la cetățile dacice din Orăștie, ministrul a precizat că se lucrează la o lege care prevede înființarea unei entități care să administreze alături de Consiliile Județele și societățile private, siturile istorice.

„Problema apare dintr-o fragmentare a proprietății în acea zonă. Ministerul Culturii a avut proprietatea doar asupra Sarmisegetuza și a transferat această proprietate în 2012. O altă problemă sunt detectoriștii, care umblă acolo și fac găuri. Acum Parlamentul are pe agendă o lege care prevede administarea comună a acestor situri. Anul trecut Ministerul Culturii nu a dat bani pentru săpăturile arheologice. Anul acest am deblocat acest fond. Cred că este foarte important să continuăm săpăturile”, a spus ministrul. 

Referitor la modificarea ordonanței de urgență privind managementul în instituțiile de cultură, Vlad Alexandrescu a precizat că se va constitui un grup de lucru la Ministerul Culturii.

„A fost o dezbatere foarte intersantă referitoare la procesul de organizare a concursurilor pentru instituțiile de cultură. Prima dezbatere din 2007 încoace adevărată. S-au ciocnit temperamente diferite. Concluzia mea a fost că cadrul pe care îl creasem pentru modificarea ordonanței era prea îngust. Cred că trebuie reluată discuția, într-un cadru mai larg. Teatrele au fost cele mai vocale. Numai oameni care au pregătire în domeniul științelor umaniste și artelor să poată participa la concursuri, dar nici asta nu a convenit. Aici au fost discuții interesante, dacă un teatru poate fi condus doar de un actor sau un regizor, sau și de un absolvent al Facultății de Litere. De fapt, discuția a pornit de la faptul că legea care spune că astăzi viitorul candidat care participă la un concurs trebuie să aibă studii de licență în domeniu, trebuie lărgit la master sau doctorat. Vom constitui un grup de lucru la Ministerul Culturii, cu principalii reprezentanți”, a spus Vlad Alexandrescu.

Ministrul Culturii a dezvăluit mai multe detalii despre proiectul unei săli de spectacole în București.

„Am venit cu acest proiect pentru o sală de spectacole, dar vin astăzi cu o viziune un pic mai largă, prin care aș dori ca această sală să fie integrată într-un spațiu mai larg de creație, care să sprijine artiștii contemporani. Este unul dintre semnalele pe care aș vrea să îl dau tinerilor artiști, care după părerea mea nu sunt sprijiniți destul. Să oferim publicului bucureștean un spațiu multidisciplinar în sprijinul artiștilor vizuali, cineaștilor, un spațiu care să încurajeze colaborarea între creator și public. Deocamdată planificăm un buget din fonduri europene de 55 de milioane de euro și ca spațiu ar fi o sală de 220 de metri pătrați, care să fie încojurată de aceste galerii. Vrem să finalizăm proiectul până în 2018”, a spus ministrul.

Alte emisiuni „24 de minute” pot fi urmărite AICI.  

Citiți și: 

Amendament pentru "Cuminţenia Pământului"

Roșia Montană, declarată sit istoric