Alexandru Rafila: Intenționăm să introducem în proiectul de lege al vaccinării recomandarea...

24 Minute

Profesorul Alexandru Rafila a precizat că știrea potrivit căreia există o epidemie de gripă în România este falsă. De asemenea, profesorul a precizat că pentru a ne proteja de gripă în acest sezon trebuie să ne imunizăm și să ne luăm măsuri de igienă simplă, cum ar fi spălatul pe mâini. Mai mult, în cazul în care ne îmbolnăvim de gripă, Alexandru Rafila a recomandat prezentarea la medic și izolarea pentru a nu răspândi boala. 

De asemenea, tot în cadrul emisiunii „24 de minute”, șeful Societății de Microbiologie a vorbit despre virusul Zika, gripa porcină, cazurile de difterie din Europa de Nord, dar și importanța vaccinării adulților. 

Referitor la virusul Zika, șeful Societății de Microbologie a declarat că nu putem vorbi despre o pandemie în acest moment. De asemenea, Alexandru Rafila a subliniat că există argumente care să susțină o legătură directă între prezența virusului Zika și microcefalia la bebeluși, dar încă nu a fost confirmat acest lucru din punct de vedere științific. 

„În primul rând nu putem discuta în acest moment despre o pandemie, discutăm dacă eveoluează pe mai multe continete simultan. În momentul de față cei mai mulți bolnavi sunt în America de Sud și America Centrală. OMS tocmai acest lucru urmărește să stabilească astăzi. Din păcate un vaccin nu se obține ușor, e un proces care durează luni de zile. Ați observat acest lucru și în cazul virusului Ebola, încă nu avem un vaccin, avem vaccine candidate. Vaccinul nu este o soluție pe termen scurt. Într-un an se poate dezvolta un vaccin, însă studiile clinicile mai durează, un an este un termen prea optimist. În ceea ce privește microcefalia, este o observație de tip statistic și până în momentul de față nu sunt dovezi științifice, deocamdată este observațională. Încă un lucru important de menționat că transmiterea se face fie de la țânțar sau de la mamă la făt, nu a fost validată o altă cale de transmitere. Prin transfuzie, dacă sângele nu este controlat, este probabil să se transmită, așa cum se transmite vertical de la mamă la făt. Dar transmiterea prin contact sexual nu este încă validată”, a spus Alexandru Rafila. 

De asemenea, profesorul a subliniat că nu este un virus nou și că poate fi vorba despre un ciclu al populației, în care oamenii au o imunitate mai scăzută față de acest virus. 

„Virusul este din 1947. Climatul favorizează dezvoltarea țânțarilor. Se poate să fie și un ciclu al populației. Populația în anumite perioade are imunitatea mai scăzută față de un anumit factor patogen”, a subliniat Alexandru Rafila. 

Profesorul a precizat că cei care călătoresc în zona afectată ar trebui să își ia niște mpsuri de precauție, iar femeile însărcinate ar trebui să evite călătoria cu totul. 

„Doar dacă călătorim în zona afectată. Trebuie luate precauții în primul rând în locul de deplasare, evitarea satelor, utilizarea de repelenți, incintele în care locuim trebuie dotate cu plase, purtarea de haine lungi. E bine ca femeile însărcinate să evite călătoria acolo, până se stabilește o legătură între virus și diverse boli. Mai ales în primul trimestru de sarcină. Cu cât sarcina evoluează cu atât riscurile sunt mai mici”, a declarat Alexandru Rafila. 

Șeful Societății de Micrbiologie a precizat că nu este vorba de vreun factor genetic care să favorizeze dezoltarea virusului. 

„Nu. Este o scădere temporară a imunității față de infecția produsă de acest virus. Odată ce toată lumea se imunizează se va stinge. Sau dacă se dezvoltă un vaccin, care să fie măcar administrate persoanelor cu risc ridicat”, a spus profesorul Alexandru Rafila. 

Profesorul Alexandru Rafila a precizat că nu există o epidemie de gripă porcină în România. 

„În anul 2009 când a apărut pandemia cu gripa AH1N1 era vorba de un virus nou, care preluase anumite caracteristici de la un virus care provoca îmbolnăvirea la porci. Și de aceea i-a rămas așa numele. După stingerea pandemiei, virusul a rămas și a provocat anual îmbolnăvirea unor oameni. În fiecare an a fost inclus în formula vaccinului antrigripal tocmai pentru că încă mai este în circulație. Caracteristica acestui virus este faptul că imunitatea pe care o dobândești după vaccin sau chiar după boală este de scurtă durată, de aceea este inclus în vaccin pentru reimunizare. Nu este o situație deosebită, față de cea înregistrată anul trecut. Evoluția gripei în acest sezon a fost mică. Părerea mea este că circulația virusurilor gripale se va intensifica în săptămânile următoare. Recomandarea pentru persoanele care fac viroze respiratorii este să se prezinte la medic și să fie izolați la domiciliu”, a spus Alexandru Rafila.  

De asemenea, profesorul a subliniat că numărul real de cazuri de gripă este mai mare, deoarece sunt multe persoane care nu se prezintă la medic. 

„Simptomele sunt febră mare, dureri în gât, dureri articulare, dureri musculare, tuse. Importantă este tratarea simptomatică a gripei. Nici măcar specialistul nu își poate da seama dacă este gripă porcină, verdictul îl pună laboratorul, care certifică existența virusului gripal. Până săptămâna trecută erau conformate doar 30 de cazuri de gripă, ceea ce nu e mult. Sunt raportări care se fac într-un sistem de tip „santinelă”, sunt sute de medici de familie care raportează. Însă numărul real de cazuri de gripă este mai mare decât cel raportat, pentru că multe persoane se tratează singure acasă și nu merg la medic și contribuie la răspândirea gripei”, a spus Alexandru Rafila. 

„Virozele respiratorii nu sunt mai multe ca în alți ani. Sunt mai puține cu 10-15 % față de aceeași perioadă. Sezonul de gripă se va încheia la sfârșitul lunii martie. Această știre care a circulat despre o epidemie de gripă în România este total neadevărată. Avem epidemie când există o explozie de cazuri într-o perioadă de timp foarte mică. Cea mai bună pază este vaccinarea, izolarea, reguli de igienă simple cum ar fi spălatul pe mâni”, a adăugat profesorul.   

Șeful Societății de Microbiologie a precizat că se lucrează la un proiect de lege pentru a introduce revaccinarea obligatorie la adulți în anumite situații. De asemenea, profesorul a precizat că valul migrator poate readuce boli pe care le credeam dispărute. 

„Sunt trei cazuri de difterie la trei refugiați (în nordul Europei – n.r.), doi libieni și un afgan. E îngrijorător, dacă coroborăm această informație și cu ceea ce se întâmplat în Spania anul trecut, unde o fetiță, nevaccinată, s-a îmbolnăvit de difterie și a murit, ne arată că o boală pe care noi o credeam eradicată pe continentul european poate să reapară, mai ales în contextul în care tot mai mulți copii nu sunt vaccinați din motive care nu au o bază obiectivă, aș spune. Vaccinul antidifteric face parte din vaccinul hexavalent (..), care cuprinde vaccinurile de bază ale unei imunizări. În România se mai face la naștere vaccinul BCG, care nu previne tuberculoza, dar previne, mai ales la copiii foarte mici complicațiile foarte grave care le pot pune viața în pericol, e vorba de tuberculoza diseminată și meningita tuberculoasă.

În absolut toate țările care au program de imunizări vaccinul antidifteric este conținut într-una din variantele trivalente, hexavalente. Părem a fi la adăpost, dar să știți că inclusiv la adulți este recomandabilă o revaccinare cu vaccin difteric și tetanic o dată la zece ani. (...) Este, de asemenea, în intenția noastră să introducem această prevedere în noul proiect de lege al vaccinării, încât și adulții să beneficieze, o dată la zece ani, de unele dintre vaccinurile care sunt recomandate, de exemplu în Europa, vaccinul diftero-tetanic se administrează la adulți o dată la zece ani sau chiar mai devreme, la șapte ani. Și noi recomandăm, dar trebuie să găsim o modalitate în care nu numai să recomandăm, lucrul acesta să fie cunoscut și lumea să se vaccineze voluntar. (...) Dacă un adult este vaccinat o dată la zece ani cu vaccinul diftero-tetanic, acel vaccin tetanic care ți se administrează în caz de accident nu mai este necesar”, a explicat profesorul Alexandru Rafila.

„La adulți vaccinarea va fi voluntară. Trebuie menționat însă categoria la risc sau beneficiarii unora dintre vaccinuri. Și-acum este recomandat, dar este bine să găsim și o formă, eventual, de compensare a acestor vaccinuri, astfel încât ele să fie accesibile pentru toată lumea”, a precizat profesorul Rafila.

El a avertizat că epidemiile de boli considerate eradicate pot să reapară, mai ales în contextul migrării populației și al încetării vaccinării, și a evocat începutul anilor 90, când în Ucraina și Republica Moldova au fost epidemii de difterie soldate cu sute de decese lunar.