Un videoclip apărut în presa rusă în care apar "voluntari" sârbi care se antrenează pentru a lupta împreună cu trupele ruseşti în Ucraina a provocat indignare în Serbia, arătând relaţia complexă a acestei ţări cu Moscova, scrie BBC.
Grupul de mercenari Wagner din Rusia a realizat materiale video în limba sârbă pentru a încuraja recrutarea pentru război.
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a reacţionat nervos la televiziunea naţională. "De ce voi, de la Wagner, chemaţi pe cineva din Serbia când ştiţi că este împotriva reglementărilor noastre", a spus el.
Criticii acuză frecvent Serbia că dă prioritate prieteniei sale de lungă durată cu Rusia în faţa ambiţiilor sale de a accede în Uniunea Europeană.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Făcând aluzie la relaţiile "mai puţin roz" cu Moscova, preşedintele Vucic a spus că nu doar că Serbia este "neutră" în privinţa războiului din Ucraina, ci şi că el nu a vorbit ”de multe luniv cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Pentru sârbi, este ilegal să ia parte la conflicte din străinătate. Numărul recruţilor sârbi implicaţi nu pare a fi semnificativ. Unii au luptat alături de forţele ruse în Ucraina în 2014, dar fără un sprijin oficial. De altfel, instanţele din Serbia au condamnat persoane pentru participarea la "lupte pe fronturi străine".
Joi, un avocat din Belgrad şi grupuri anti-război au făcut plângeri penale împotriva ambasadorului rus, precum şi împotriva şefului Agenţiei de stat de securitate şi informaţii din Serbia (BIA) pentru presupusa recrutare a unor sârbi pentru gruparea Wagner.
La Belgrad, unde picturile murale provocatoare sunt uimitor de obişnuite, emblema cu cap de mort a grupului Wagner a apărut pe un zid din centrul oraşului săptămâna trecută. A fost semnată de Patrulele Poporului, o organizaţie de extremă dreaptă care a mai pus la cale anterior mitinguri pro-Rusia, cu participare redusă.
Niciunul dintre principalele partide nu a sugerat măcar un sprijin pentru invadarea Ucrainei.
De fapt, Serbia a votat constant în favoarea rezoluţiilor Naţiunilor Unite care condamnă agresiunea Rusiei.
Preşedintele Vucic a transmis clar poziţia Belgradului în această săptămână: "Pentru noi, Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, şi va rămâne aşa". Poziţia nu a fost de ajuns pentru a impresiona Parlamentul European, întrucât Serbia a refuzat în mod repetat să impună sancţiuni Rusiei. Pentru a doua oară, membrii PE au dat o rezoluţie prin care cer suspendarea negocierilor pentru aderare până când Serbia este de acord cu sancţiunile.
Cât timp UE a arătat puţin entuziasm în privinţa extinderii pentru a include ţările din Balcanii de Vest, Serbia a păstrat legăturile de prietenie cu Moscova. Acest lucru a amintit Bruxelles-ului că Belgradul are alte opţiuni. Livrarea de gaze ieftine, proprietatea majoritară a Gazprom la compania petrolieră din Serbia NIS şi refuzul Rusiei de a recunoaşte independenţa Kosova au fost motive practice pentru a rămâne în relaţii bune. Însă invadarea Ucrainei a schimbat perspectiva. Belgradul nu a fost impresionat când preşedintele Putin s-a referit la declararea unilaterală a independenţei de către Kosovo ca o justificare pentru a recunoaşte independenţa zonelor ocupate din estul Ucrainei.
Între timp, Bruxelles-ul a realizat, cu întârziere, că reticenţa sa faţă de Balcanii de Vest lasă loc Moscovei să intervină. Discuţiile despre aderare pentru Albania şi Macedonia de Nord au fost deblocate rapid, iar Bosnia a primit statutul de candidat.
Astfel, dacă preşedintele Serbiei a aşteptat un moment anume pentru a se întoarce decisiv către Vest, acesta pare să fi sosit. El a atras atenţia asupra discuţiilor "foarte dificile" cu trimişii speciali din UE şi SUA şi a spus că se va adresa sârbilor pentru a le transmite "ce se cere şi ce se aşteaptă de la Serbia în legătură cu Kosovo şi sancţiunile împotriva Rusiei".
Editor : G.M.
