Autorităţile, incapabile să atragă finanţări pentru construcția autostrăzilor
Construcţia de autostrăzi poate încetini şi mai mult decât până acum, spune episodul de astăzi al campaniei Digi24 „România cu încetinitorul”. Autorităţile sunt incapabile să atragă finanţări pentru şoselele pe care le aşteptăm de atâţia ani. România nu are aprobat până acum niciun proiect major de infrastructură din fondurile europene alocate din 2014 până în 2020. În schimb, statul cheltuie sute de milioane de lei anual ca să plombeze gropi.
După eşecul atragerii banilor europeni din perioada 2007-2013, acum se prefigurează o adevărată catastrofă în materie de finanţare: banii alocaţi prin noul exerciţiu bugetar, demarat în 2014, sunt neatinşi. Asta, deşi masterplanul pe transport este plin de proiecte de autostrăzi şi drumuri expres.
România ar avea nevoie de investiţii de 30 de miliarde de euro până în 2025 pentru ca drumurile de la noi să ajungă la standardele din Vest. Partea bună este că 25% din fiecare euro investit în infrastructură, se întoarce în economie.
două miliarde şi jumatate de euro doar pentru finanţarea infrastructurii rutiere. Potrivit Companiei de Autostrăzi, încă pe atât va fi cofinanţarea din partea statului. Din aceşti bani, aproximativ 400 de milioane de euro au fost deja cheltuiţi în perioada 2016-2017 şi pot fi decontaţi ca proiecte eligibile. Problema este că cererile de rambursare nu pot fi trimise, pentru că programul operaţional Infrastructură Mare nu este nici acum aprobat.
Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor: Sumele pe POIM pe care le avem în acest an... în tot mandatul, vorbim de 4 ani, pentru programul POIM sunt de 5,1.
Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR: Au trecut 10 ani şi avem aceeaşi problemă: păi asta e o problemă structurală! Nu ştim să absorbim bani europeni. Capacitatea noastră de a înţelege cum e cu absorbţia banilor europeni nu pică din cer, nu sunt bani din elicopter.
Ionut Ciurea, vicepreședinte și director executiv Asociația Pro Infrastructura: Foarte multe fonduri europene care din pacate nu sunt atrase așa cum trebuie de către autorități, trenează foarte mult dezvoltarea proiectelor majore de infrastructură. E nevoie să avem avize, autorizații emise la timp.
Instituţiile financiare internaţionale atrag atenţia că problema finanţării pleacă în primul rând de la indecizia guvernanţilor.
Elisabetta Capannelli, manager de ţară al Băncii Mondiale: Finanţarea stabilă pentru infrastructura rutieră este o problemă în România. Adesea priorităţile se schimbă, iar finanţarea nu este organizată pe o perioadă medie şi lungă.
Din fondurile europene alocate României imediat după aderare, transporturile au primit 5 miliarde de euro, însă din aceşti bani au fost finanţate atunci inclusiv căile ferate şi construcţia liniilor de metrou. Chiar şi aşa, pentru aproximativ 1 miliard de euro nici nu s-au trimis proiecte de finanţare, iar gradul de absorbţie a rămas la puţin peste 60%.
Matthew Baldwin, director transport în cadrul CE: Când conduci pe autostrăzile din Romania de multe ori vezi un steag mare al Europei care spune că noi suntem o parte a finanțării.
Din păcate, finanţarea de la Bruxelles este una, iar decizia şefilor de la Bucureşti este alta. Un exemplu: Drumul Naţional 7D care face legătura între judeţele Vâlcea şi Argeş. În loc să îl asfalteze, Compania de Drumuri a ales să îl repare... cu pietriş. În schimb, un drum comunal prin care trece şoseaua naţională arată impecabil. Cu ajutorul banilor europeni, desigur.
Sandu Ion, primar com. Perişani: Noi am reuşit, prin fonduri europene, în ultimii 7-8 ani de zile să promovăm mai multe proiecte europene. Ultima ispravă este a drumului comunal pe care ne aflăm acum, drumul comunal DC5 Perişani-Mlăceni: o investiţie de 1,5 milioane de euro.
Pe un alt drum, cel care leagă Craiova de Calafat, asfaltul a fost turnat peste nisip, iar drumul s-a rupt imediat în bucăţi. Drumul naţional 56 face parte din şoseaua care leagă Grecia, Bulgaria, România şi Ungaria, iar reabilitarea drumului a fost făcută partial din fonduri europene. Iată însă în ce fel!
La câteva zile dupa ce s-a asfaltat, drumul a început să o ia la vale. Pe o porţiune de aproape 100 m s-au desprins bucăţi întregi de asfalt.
Mihai Tudose, Premierul României: La noi încă primordial în atribuirea unei lucrări este preţul. Şi vorbim mai puţin de calitatea lucrării, garanţia dată şi viteza de execuţie
În aşteptarea fondurilor europene, Compania de Drumuri cheltuie sute de milioane de lei anual pe plombarea şi întreţinerea drumurilor pline de gropi.
În ultimii patru ani Compania de Drumuri a cheltuit, de la bugetul statului şi din surse proprii, aproape 1 miliard de euro pentru reparaţiile făcute. Adică echivalentul sumei pe care nu am reuşit să o accesăm din fondurile europene. Cei mai mulţi kilometri de drum au fost reparaţi anul trecut - 1300.
Cel mai mare cost per kilometru l-a plătit compania în 2015: 1,5 milioane de lei. Aproape de două ori mai mult decât în 2016.
Opt kilometri din drumul care face legătura cu autostrada Timişoara-Arad este o adevărată cursă cu obstacole. Deşi bucata de şosea a fost reabilitată în 2013 şi este în garanţie până în 2025, constructorul refuză să facă reparaţiile. Soluţiile nu sunt multe...
Roxana Iliescu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş: Vom realiza lucrările din veniturile noastre sau vom executa garanţia.
De multe ori banii pentru întreţinerea infrastructurii sunt daţi haotic, iar proiectele de investiţii par să nu ţină cont de dezvoltarea urbană şi economică a României.
Deşi are un buget de peste 5 miliarde de lei, Compania de Drumuri vrea să solicite încă jumătate de miliard de lei la rectificarea bugetară.
Problema finanţării va continua, aşadar. Cel mai devreme s-ar putea rezolva în august, când este aşteptată acreditarea autorităţii de management prin care vor fi atrase fondurile europene. Chiar şi aşa, nimic nu garantează succesul proiectelor noi, seriozitatea constructorilor sau capacitatea guvernanţilor de a-şi respecta promisiunile.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
