Formarea Guvernului. Ce mai poate face președintele Iohannis

La cum arată rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare de duminică, președintele Klaus Iohannis nu are prea mult spațiu de manevră. Deloc chiar, dacă PSD va reuși, după redistribuirea voturilor, să depășească singur pragul de 50% plus unu.

După numărarea a 98% din voturile valabil exprimate duminică, PSD a obținut 45,95% din voturile pentru Camera Deputaților și 46,15% din voturile pentru Senat. La redistribuire, social-democrații mai pot atrage patru procente, suficient adică pentru a atinge, pe cont propriu, majoritatea de 50% plus unu.

La procentele PSD se adaugă, apoi, cele ale ALDE, cele două formațiuni ajungând astfel să depășească 56% din mandate. Pentru o majoritate și mai confortabilă, poate fi cooptat la masa guvernării UDMR, cu ale sale peste 6% din voturi.

Orice demers oficial începe doar după publicarea rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare de duminică. Primii pași: convocarea noului Parlament și chemarea partidelor la consultări, la Palatul Cotroceni. Ambii pași vor fi făcuți, cel mai probabil, în prima jumătate a săptămânii viitoare.

La consultări, PSD și ALDE se vor duce, după cum arată tot mai multe declații ale social-democraților, cu Liviu Dragnea drept propunere oficială.

Articolul 103 din Constituția României stipulează că „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritate absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

Dacă PSD va avea singur majoritatea, social-democrații ar putea invoca ideea că șeful statului este obligat să-și însușească propunerea de premier făcută de ei.

Să presupunem însă că, în acest punct, președintele Klaus Iohannis va face referire la Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, lege care spune la art. 2 că „pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate” prevăzute de Legea nr. 161/2003.

Semnale despre cât de greu va cântări integritatea persoanei desemnate premier au fost date deja de șefului statului: „Criteriile de integritate sunt evidente, nu voi desemna o persoană care e urmărită penal sau condamnată penal, sau are probleme de integritate, eu am spus de mult că clasa politică trebuie să se resemneze, trebuie să avem politicieni curați și acesta va fi criteriu eliminant, indiferent de la cine vine propunerea, eu nu voi desemna o persoană urmărită penal sau condamnată” (octombrie 2016).

Social-democrații au însă deja pregătită o interpretare a legii favorabilă lui Liviu Dragnea: interdicția de a ocupa o funcție în Guvern este valabilă doar dacă instanța a decis, complementar condamnării penale, și interzicerea unor drepturi electorale.

Ce poate face președintele în situația în care social-democrații insistă cu nominalizarea lui Liviu Dragnea? Fie o acceptă și îl desemnează oficial pe șeful PSD drept candidat la funcția de prim-ministru, fie o refuză și vine cu propria nominalizare. La rândul lor, social-democrații și aliații lor pot cere clarificări de la Curtea Constituțională, invocând un eventual conflict juridic între Parlament și președinte, sau pot, pur și simplu, să respingă, prin votul celor două Camere reunite, candidatul desemnat de șeful statului.

În această ultimă variantă, s-ar relua procedura consultărilor și desemnării unui alt candidat pentru funcția de premier. Este foarte puțin probabil însă ca președintele Iohannis să refuze și o a doua propunere a social-democraților, date fiind rezultatele care se prefigurează și declarațiile de până acum ale șefului statului („Nominalizez o persoană care, după părerea mea întrunește o majoritate în Parlament și e competentă să conducă Guvernul. Ar fi absurd să desemnez pe cineva care nu întrunește o majoritate, nu sunt adeptul acestor jocuri politice, nu am de gând să desemnez pe cineva care pe urmă pică în Parlament”, Klaus Iohannis, octombrie 2016).

La rândul lor, social-democrații au declarat că „se poate întâmpla orice” (a se înțelege inclusiv o suspendare) dacă președintele Klaus Iohannis va cere PSD să vină cu o altă nominalizare decât cea făcută inițial. „Articolul din Constituţie care vorbeşte de negocieri cu partidele în vederea formării Guvernului are logică doar într-o anumită situaţie: dacă rezultatul alegerilor stabileşte o structură politică a Parlamentului care, la final, duce la neşansa de a se constitui o majoritate, adică partidele nu se înţeleg între ele să facă 50% plus unu. Atunci, intervine rolul esenţial al preşedintelui, să îi tot cheme şi să încerce să vadă din discuţia cu fiecare partid care persoană ar avea şansa să strângă o majoritate ca să formeze Guvernul. Dar, când la preşedinte vine o majoritate şi arată «ăsta e omul în care avem încredere» şi Parlamentul va vota această propunere, ce logică să ai să spui «nu sunt de acord cu asta pentru că vreau eu să pun pe altcineva?”, declara Liviu Dragnea în urmă cu doar câteva săptămâni.