Plic cu „ploșnițe și gândaci vii” adus la discuțiile de la Ministerul Justiției. Cum a decurs dezbaterea

Data actualizării: Data publicării:
170130_DEZBATERE_GRATIERE_02_INQUAM_Octav_Ganea

Aproximativ 200 de persoane s-au înscris la dezbaterea publică organizată luni de Ministerul Justiţiei pentru discutarea celor două proiecte controversate, al graţierii colective şi cel de modificare a Codului penal, prin care se propun amendamente la definiţiile abuzului în serviciu şi conflictului de interese.

170130_DEZBATERE_GRATIERE_02_INQUAM_Octav_Ganea
Foto: Inquam/ Octav Ganea

ACTUALIZARE.  După patru ore de dezbatere la care au participat până la urmă câteva zeci de persoane, ministrul justiţiei a anunţat că proiectele graţierii şi modificării codului penal vor fi transformate. Florin Iordache nu a precizat însă în ce fel şi nici sub ce formă fi adoptate, spunând doar că va lua decizia după ce se va consulta cu premierul. Un lucru este clar, cel puţin din perspectiva ministrului - proiectele nu sunt gândite cu dedicaţie.

Actele normative nu se fac pentru politicieni, se fac pentru a rezolva politica penală a statului. Nu am avut şi nu am în vedere o anumit persoană. În urma consultărilor de astăzi, am nişte observaţii care vreau să fie cuprinse în textul celor două acte normative. Avem propunerea colegilor de la PNL - ca pentru infracţiunile uşoare să fie sistemul cu brăţări”, a declarat ministrul justiției.

Ministrul Justiţiei ia în calcul ca graţierea şi modificările aduse Codului Penal să fie trecute prin Parlament, şi nu prin ordonanţă de urgenţă aşa cum a propus iniţial. Şi-a regândit strategia chiar în timpul dezbaterii de la Ministerul Justiţiei, când, între altele, a avut o discuție cu jurnalistul Liviu Avram.

E o diferenţă fundamentală între proiect de lege și OUG. Ştim foarte bine că OUG are efect de amnistie, efect de ghilotină. Stă câteva zile, parlamentul o respinge şi ordonanţa îşi face efectele. Asta întreb, puteţi modifica politica penală a statului prin OUG, adică prin voinţa a doi oameni, adică dumneavoastră şi consiliera care a scris şi 27 de oameni care sunt în guvern. Vi se pare firesc?”, a întrebat Liviu Avram.

„Să lămurim puţin: aceste acte normative se află în dezbatere. În urma dezbaterii, v-am spus, sunt trei posibilităţi: introducerea în Parlament - şi ăsta e punct de vedere majoritar -, introducere în dezbatere, să aibă loc în Parlament, cu modificări şi cu propuneri care au venit în urma dezbaterii. 2: asumarea răspunederii, care însemnă tot lege. Deci...vă rog....depăşim momentul. Au fost introduceri în dezbatere, dar în urma dezbaterii, punctele de vedere majoritare pe tot ce înseamnă legea graţierii şi subiectele celelalte, vă spun clar că urmează ori lege organică introdusă-n Parlament”, a precizat Florin Iordache.

Ministrul Justiţiei a dat asigurări că infractorii care au fost condamnaţi pentru fapte grave nu vor beneficia de graţiere, deşi proiectul susţinut de el prevede înjumătăţirea pedepselor pentru toţi cei care au împlinit 60 de ani.

„Nu vor beneficia nici violatorii, nici criminalii, nici cei care sunt acuzaţi de fapte de corpupţie, nici cei care sunt recidivişti”, a asigurat ministrul încă de la începutul dezbaterii.

Între cei care şi-au spus părerea despre cele două proiecte au fost şi cei care au avut condamnări.

Dacă tot se face o graţiere, să nu iasă numai 1000 de oameni. Să iasă 6-7.000 de oameni. V-am notat aici. De exemplu, infracţiunea de şantaj e o infracţiune uşoară. Infracţiunea de înşelăciune, care se poate media, cum să nu intre la graţiere? Proiectul ăsta pe care dumneavostră l-aţi făcut, este un proiect şmecheresc. Dau un exemplu: Vişinescu. A luat 20 de ani. Cu proiectul ăsta în trei ani este acasă”, a arătat Gigi Becali.

Şi cei din Asociaţia Victimelor Mineriadei şi-au exprimat dezaprobarea faţă de graţiere.

Noi ridicăm problema victimelor pentru care are nu nu s-a facut dreptate 27 ani și acum vedem că Iliescu e pus sub acuzare. Dvs ce propuneţi, ca reprezentaţi al PSD? Iliescu sa beneficieze de aceste prevederi - nici n-a omorât pe nimeni, n-a violat pe nimeni, doar a organizat o represiune!”, a spus Viorel Ene, de la Asociația Victimelor Mineriadelor.

Ar trebui să fie o graţiere pentru toată lumea, dacă s-ar face o graţiere, nu pentru anumite persoane şi să nu existe discriminări”, a opinat Mădălina Pauc, participată la dezbateri.

Cei care sunt pro graţiere spun că proiectul trebuie regândit.

Într-adevăr, sunt deţinuţi care merită să stea acolo, dar sunt pedepse ... Unii au luat pedepse prea mari ţinând cont de fapta pe care au săvârşit-o. Graţierea este o soluţie, dar în funcţie de faptă”, a spus Viorica Oncioiu, de la Asociaţia europeană pentru susţinerea drepturilor omului.

În timpul dezbaterilor au existat şi tensiuni.

Dezbaterea mi s-a părut cel puţin un circ, ca idee. Au fost şi oameni condamnaţi penal acolo, au fost şi oameni care aveau o doză de subiectivism şi au avut soţi, soţii în penitenciare. Am avut şi ONG-uri care au avut o poziţie fermă şi au cerut inclusiv demisia ministrului”, a declarat Silviu Checheriţă, de la Asociaţia Vedem Just.

ACTUALIZARE. Dezbaterea s-a încheiat și a fost urmată de o declarație a lui Florin Iordache. Ministrul Justiției a spus că va modifica textele celor două proiecte de ordonanță și tocmai de aceea, până când textul lor nu este finalizat, nu poate spune cu ce recomandare va merge în fața Guvernului, respectiv dacă va propune adoptarea propiectelor prin OUG, asumarea răspunderii Guvernului sau prin lege organică. De asemenea, Florin Iordache a refuzat să precizeze ce hotărâri ale CCR îl obligă să modifice Codurile Penale sau ce prevederi ale proiectelor de lege vor fi modificate în urma dezbaterilor. Detalii, aici.

ACTUALIZARE. Reprezentantul Fundaţiei pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) la dezbaterea publică de la Ministerul Justiţiei a spus că organizaţia propune extinderea prevederilor din ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale şi “redozarea pedepselor mai mari de cinci ani”. El a prezentat în timpul intervenţiei şi un plic pe care l-a primit la sediul fundaţiei, în care se află „exemplare vii de ploşniţe şi gândaci, culese de pe saltele din penitenciare”, relatează News.ro.

Fundația FACIAS a fost înființată de Dan Voiculescu.

Şi Viorica Onciu, preşedintele Fundaţiei pentru Combaterea Discriminării şi Corupţiei, a spus că susţine legea graţierii, „din punct de vedere uman”. „Mă intrigă dorinţa oamenilor din sală, care vor să vadă cât mai mulţi oameni amărâţi. Ar trebui extinsă această graţiere pentru faptele fără violenţă”, a spus Onciu.

Aida Călin, care a spus că este psiholog, a arătat că în această calitate a luat contact cu oamenii din penitenciare şi poate spune că mulţi merită să fie graţiaţi. “Propun să daţi această ordonanaţă, dar în mod nepolitizat”, a adăugat aceasta.

Florin Ghiulbenghian, preşedintele Fundaţiei pentru Bună Guvernanţă şi Preîntâmpinarea Corupţiei, care are o condamnare de doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare pentru înşelăciune, definitivă din decembrie 2016, a spus că este de acord cu proiectele de OUG, arătând că în urmă cu cinci ani organizaţia pe care o conduce a făcut un studiu privind situaţia supraaglomerării din penitenciare. „Cazanciuc şi Prună sunt vinovaţi de încălcarea drepturilor omului. Suntem de acord cu adoptarea acestor hotărâri. (…)”, a spus Ghiulbenghian.
 
Un alt participant la dezbatere, Filian Oancea, le-a spus reprezentanţilor Ministerului Justiţiei că îi felicită pentru cele două proiecte de OUG: „Sunteţi nişte eroi pentru mine. Vă luptaţi cu nişte acoperiţi care vor să şantajeze populaţia României. Nu mai au Dumnezeu. Sunt oameni răi, lipsiţi de inimă. Oamenii aceştia au familie şi suferă. Judecătorii încalcă legea când îi trimit în puşcărie. Oamenii care ies, trebuie să săvârşească o infracţiune şi să aibă din ce trăi, altfel mor”.  
 
De o altă părere a fost un alt participant, care a spus că este din Braşov şi l-a întrebat pe ministrul Justiţiei care sunt motivele reale ale acestor modificări legislative.
 
Şi Dragoş Mihai, presedintele Consiliului Tineretului din România, i-a cerut ministrului Justiţiei să retragă cele două OUG, pentru că ele nu reprezintă interesul public. „Avem 50.000 de membri, nu vă jucaţi cu focul, domnule ministru, nu merită”, a adăugat acesta.
 

ACTUALIZARE. Jurnalistul Liviu Avram, participant la discuții, a declarat că, în opinia lui, Executivul va adopta cele două proiecte controversate privind grațierea și modificarea Codurilor penale prin ordonanță de urgență și se vor justifica spunând că a fost organizată dezbatere publică. 

ACTUALIZARE. S-a încheiat prima parte a discuțiilor. Dezbaterea va fi reluată după o pauză.

ACTUALIZARE. Ministrul Justiţiei spune că va renunţa la ideea ordonanţelor de urgenţă pentru graţiere şi modificarea Codurilor Penale și susține că acestea vor fi legi organice. Florin Iordache a făcut această precizare răspunzând unei întrebări puse de jurnalistul Liviu Avram. Detalii, aici.

ACTUALIZARE.  Finanţatorul FC Steaua, Gigi Becali, care are o condamnare penală și a fost eliberat condiționat, a spus luni, la dezbaterea de la Ministerul Justiţiei, că OUG privind graţierea este „un proiect şmechereşte”, pentru că cel care a furat un cârnat este la puşcărie, iar un altul care a furat 200 de milioane este graţiat. Becali a mai spus că directorii de penitenciare sunt stăpâni de sclavi şi a cerut ca şeful ANP, Marius Vulpe, care este prezent la dezbatere, „să fie dat afară”. George Becali este de părere că o grațiere ar trebui să permită ieșirea din închisoare a 6.000-7.000 de persoane și cere ca în proiect să fie luate în calcul și condamnările pentru șantaj.  Detalii, aici.

ACTUALIZARE: Ministrul Justiției Florin Iordache a precizat în deschiderea dezbaterii publice privind legea grațierii că de prevederile acestui proiect de lege nu vor beneficia „nici violatorii, nici criminalii, nici cei care sunt acuzați de fapte de corupție, nici cei care sunt recidiviști”. 

„Un proiect al legii grațierii, de acest proiect vreau să fac precizarea că nu vor beneficia, în forma pe care noi am inițiat,-o nici violatorii, nici criminalii, nici cei care sunt acuzați de fapte de corupție, nici cei care sunt recidiviști și condiția pe care noi am pus-o este de recuperare a prejudiciului”, a spus ministrul. 

În ceea ce priveşte proiectul de ordonanţă privind modificarea codurilor penale, ministrul Justiţiei a spus că, săptămâna trecută, Curtea Constituţională a decis că încă şase articole din codurile penale sunt neconstituţionale, iar în aceste condiţii se impun noi modificări.

„Ascultăm toate părerile şi opiniile şi vrem să ne asigurăm că toate opiniile şi argumentele vor fi integrate în aceste acte, astfel încât ele să nu plece din Minister fără opiniile împărtăşite”, a precizat Iordache.

În sală, printre cei care vor avea intervenţii în dezbatere sunt Gigi Becali şi reprezentanţi ai mai multor organizaţii nonguvernamentale. 


Ministerul nu a făcut publică lista celor înscrişi, însă a decis ca toţi cei înscrişi să poată lua cuvântul, nu doar 50 de persoane, numărul anunţat iniţial.

Pentru că în sala unde se organizează dezbaterea nu încap mai mult de 90 de scaune, cei înscrişi vor intra în serii.

Deşi iniţial s-a decis că presa nu va avea acces la discuţii, ulterior s-a stabilit că reporterii vor putea sta în sală pe parcursul dezbaterii, dar nu vor putea transmite imagini în direct. Dezbaterea va fi urmată de o declarație de presă.

Dezbaterea este ultimul pas înainte ca Executivul să decidă cum adoptă proiectele - prin OUG, prin asumarea răspunderii sau trimiterea în Parlament a unor proiecte de lege.

Discuțiile au loc în condițiile în care aseară s-au înregistrat cele mai ample proteste de stradă față de aceste două proiecte de ordonanță. Peste 90.000 de oameni au protestat, duminică seară, în toată țara și în diaspora față de proiectul amnistiei și cel al modificării Codului penal.  

Ce conțin proiectele lansate de Ministerul Justiției

Se grațiază pedepsele de până la cinci ani, abuzul în serviciu va fi incriminat dacă există un prejudiciu de peste 200.000 de lei, iar denunțurile vor fi valabile până la șase luni de la comiterea faptelor.

În proiectul legat de grațiere, consultat de Digi24 TV, reiese că grațierea se acordă fie în întregime, fie pentru jumătate din pedeapsă.

Se prevăd, între altele, faptele pentru care grațierea NU poate fi acordată - este vorba, de pildă, despre condamnări pentru violență (omor, omor calificat, viol). 

Sunt exceptate de la grațiere, în limita a cinci ani, și faptele de corupție (dare/luare de mită, trafic de influență), fapte ce vizează securitatea națională și unele infracțiuni economice. 

O condiție importantă este că această grațiere depinde de plata integrală a prejudiciului către părți civile, bugetul de stat, instituții publice.

În ceea ce privește a doua parte a proiectului, Modificări legislative în Codul penal, prima se referă la abuzul în serviciu. Sunt o serie de condiții incluse în lege cu privire la abuzul în serviciu. În primul rând, este introdusă acea solicitare a Curții Constituționale de a înlocui sintagma „exercitarea atribuțiilor în mod defectuos” cu sintagma „exercitarea funcției cu încălcarea legii”.

Se introduce însă o condiție pentru investigarea unui abuz în serviciu: un prejudiciu de cel puțin 200.000 de lei. Înainte nu exista această condiție. O alta se referă la obligația procurorului de a avea o sesizare înainte de a începe un astfel de dosar. Așadar, nu mai putem vorbi despre sesizări din oficiu, din materiale jurnalistice cu privire la abuz în serviciu și nici la denunțuri cu privire la abuz în serviciu. Trebuie să existe o plângere penală, fie că vine de la o persoană fizică, de la o firmă sau de la o instituție a statului - Corpul de Control, de exemplu, sau Curtea de Conturi.

Proiectele supuse dezbaterii pot fi consultate aici și aici 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri