România de fațadă | Clădiri frumoase, dar periculoase
Clădirile din centrele istorice ale marilor oraşe sunt dovada vie a dezinteresului sau a superficialităţii autorităţilor. Renovările făcute până acum cu fonduri europene la Sibiu sau Craiova s-au oprit la faţade. Chiar dacă văzute din bulevardele principale, clădirile par a fi renovate, specialiştii în construcţii spun că ele sunt în continuare un pericol. Multe au nevoie de reparaţii capitale la structura de rezistenţă.
Fațadele din centrul istoric al Sibiului au fost renovate între 2004 şi 2006, printr-un program guvernamental, înainte ca oraşul să fie Capitală Culturală Europeană 2007. Banii au venit de la bugetul de stat.
În total, peste 35 de milioane de euro, care au mers atât către restaurarea fațadelor clădirilor din centrul istoric, cât și către refacerea pavajului din piațetele istorice și înlocuirea iluminatului public. Rezultatul a fost un oraș ca scos din cutie, în 2007. Numărul de turiști a crescut, de atunci, constant, până la peste 300.000, anul trecut.
Turist: „Clădirile sunt cu adevărat frumoase, de fapt, de ceea ce suntem impresionați este nivelul serviciilor, hărțile informative le-am primit gratis. Găsești tot timpul un loc de parcare, terase frumoase... Ne place!”
Legislaţia restrictivă şi banii puţini nu au permis însă consolidări serioase. De altfel, renovarea unui imobil monument istoric, de la fundație, ajunge și la peste 2 milioane de euro. La aproape 10 ani de la cosmetizarea faţadelor, unele au început deja să se deterioreze.
Alexandru Găvozdea, președinte Ordinul Arhitecților Sibiu: „Această renovare-restaurare a imaginii publice a fost una superficială. Sigur, condiționată de limitările bugetare disponibile. Nu pot să reziste foarte mult dacă suportul din spate nu este și el sănătos și pregătit să le susțină.”
Primăria Sibiu a intenţionat să îi impoziteze suplimentar, cu majorări de până la 500 la sută, pe proprietarii care nu își întrețineau clădirile monument.
Proiectul a fost abandonat de consiliul local, municipalitatea considerând că o povară fiscală în plus nu i-ar ajuta pe oameni să își renoveze clădirile. Sute de sibieni ar fi fost în această situație.
Mirela Grigore, purtător de cuvânt Primăria Sibiu: „Până în prezent, Poliția Locală, prin intermediul Biroului Disciplina în Consttrucții, a monitorizat aceste clădiri, au fost aplicate foarte multe avertismente, proprietarii fiind înștiințați de obligația legală pe care o au, conform Codului Civil, de a-și îngriji imobilul, pentru siguranța proprie, dar mai ales pentru siguranța trecătorilor. De asemenea, au fost aplicate și amenzi.”
În total, 800 de avertismente și peste 40 de amenzi. Unii dintre proprietarii avertizați spun că vor lua măsuri, dar recunosc că procesul va fi de durată.
Proprietar: “Dar... eu știu cum sunt oamenii? Unii vor, alții sunt mai bătrâni, cu pensii, nu vor, e problema un pic mai dificilă. Dar bine ar fi să se facă.”
În unele cazuri, lipsa de interes pentru clădirile monument istoric a avut consecințe grave.
La finalul anului trecut, o tânără de 18 ani a fost lovită de o bucată de tencuială care s-a desprins de pe clădire. Proprietarii au dosar penal, iar acesta este în continuare cercetat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu
Clădirile monument istoric din centrul turistic al Sibiului reprezintă aproximativ 15 la sută din imobilele din oraş.
Şi Craiova se laudă, de anul trecut, cu un Centru Istoric total refăcut. Însă lucrările sunt doar de suprafaţă. Numai faţadele au primit o mână de vopsea nouă. Nu însă şi structura de rezistenţă, care necesita lucrări serioase. Specialiștii spun că un cutremur ar transforma aceste case într-un morman de moloz.
Emilian Ștefârță, arhitect: „Mi-ar fi plăcut şi clădirile care compun acest centru istoric care ar fi putut şi ele la rândul lor reabilitate din punct de vedere al structurii, din punct de vedere al instalaţiei, din punct de vedere al ... şi în afara de instalaţia stradală, în interiorul acestor case nu s-a intrat. "
Lia Olguţa Vasilescu, primar Craiova: "Sunt trei clădiri care aparţin municipalităţii, două dintre ele sunt în proceduri de consolidare, a durat destul de mult pentru avizarea lor la Ministerul Culturii pentru că este vorba de clădiri de patrimoniu, dar sunt în proceduri, iar una dintre ele ştim că nu este monument istoric, din ea a mai rămas un singur zid, acolo vom lua o măsură de concedionare.”
Clădirile din zona centrului vechi au fost construite după 1800, când un incediu a distrus întreaga zonă. Casele au scăpat şi de cutremurul din 77 şi de furia comunistă a construcţiei de blocuri.
Localnic: "Păcat de ele. Sunt frumoase, sunt valoroase. Sunt vechi, dar dacă nu sunt valorificate la valoarea lor, degeaba. "
Lucrările de reabilitare, începute în urma cu mai bine de 3 ani, au costat 17 milioane de euro, majoritatea bani europeni.
Între 2007 şi 2012, Centrul Istoric al Capitalei a trecut printr-un amplu proces de reabilitare. A fost refăcută întreaga infrastructură, iar proprietarii de baruri şi restaurante au investit şi ei în refacerea imobilelor. Nu toate au fost, însă reabilitate. Aproximativ 20 la sută dintre clădiri au rămas în paragină. Dacă la parter sunt localuri, zeci de apartamente situate la etaj au rămas nelocuite şi se distrug pe zi ce trece.
La stradă, Centrul Vechi al Capitalei este recunoscut pentru zecile de baruri, restaurante şi cafenele, iar turiştii se înghesuie să facă fotografii, impresionaţi de modul în care arată. Dacă vrei să vezi, însă, cum e cu adevărat centrul istoric al Capitalei trebuie să treci prin ganguri şi să intri în curţile interioare. În acest ansamblu, de exemplu, mai locuieşte o singură persoană, într-un apartament de la etajul unu.
O soluţie ar fi, spun specialiştii, ca primăria să finanţeze restaurările şi să recupereze ulterior banii de la proprietari sau chiriaşi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
