România de fațadă| Case din hârtii
Comuniştii au scăpat de casele vechi pentru a-şi impune pe deplin discursul totalitar. Paradoxal însă, nici capitaliştii nu le au preţuit mai mult. Realitatea modernă s-a împiedicat în ele. Au fost puse la pământ pentru o stradă mai largă, pentru o clădire de birouri modernă sau pentru un magazin. Dacă autorităţile le-au ignorat sau le-au vândut pe nimic, nici măcar cei care le-au moştenit nu le-au apreciat. Le-au lăsat să cadă sau le-au adaptat epocii. Au dat cărămida pe beton, lemnul pe termopan şi mozaicul pe faianţă. Prinse de mai bine de un secol în centrifuga istoriei, centrele vechi s-au zguduit temeinic. Sunt un amestec de ruine pe care cresc bălării, cu palate strălucitoare salvate pe bani europeni şi sedii de bănci din oţel şi sticlă. Sunt doar o oglindă a societăţii în care politicienii, oamenii de afaceri sau proprietarii îşi caută direcţia şi valorile.
Clădirile vechi au un farmec aparte. Pentru a le reda strălucirea proprietarii lor au avut nevoie nu doar de bani, dar şi de timp şi răbdare. Dragoş Petrescu are șase restaurante din Capitala, toate în clădiri monument istoric. Construite la începutul anilor 1900 imobilele au fost reabilitate din temelii. Acum, sunt locuri care atrag sute de români şi străini zilnic. Drumul spre profit nu a fost uşor.
Dragoş Petrescu, asociaţia restaurantelor: „Investitorii se feresc când vine vorba de un monument istoric, pentru că ştiu cât de dificil este să obţii autorizaţia de construire. Asta e cel mai dificil. Și apoi să selectezi constructorii autorizaţi speciali pentru monumente istorice pentru a începe lucrările de amenajare. Tu investeşti într-un loc în care doar pentru obţinerea documentațiilor de amenajare a locului pierzi unu, doi, chiar şi trei ani.”
Refacerea oricărei clădiri vechi cere timp. Primul pas: desenarea proiectului şi schiţarea unui buget pentru reconstrucţie. Primul drum - Primăria- pentru obţinerea Certificatului de Urbanism. În baza descrierii din documentație, Primăria emite Certificatul de Urbanism în care sunt notate toate avizele necesare.
Dan Marin, arhitect: „Pentru toate îţi trebuie avizul Ministrului Culturii, sau a direcţiei de cultură locale.”
Acest aviz se dă în cel mult 30 de zile. Urmează apoi un val de alte autorizaţii, aceleaşi şi pentru reabilitarea unei clădiri vechi şi pentru construcţia uneia noi.
Sorin Purice, reprezentant al unui dezvoltator imobiliar: „De când obţin certificatul de urbanism între patru şi șase luni de zile, îmi trebuie să obţin toate avizele, să pot depune documentaţia pentru autorizaţia de construcţie. Birocraţia ne omoară!”
Se cer avize de la apă, canal, gaze, energie electrică şi termică, sănătatea populaţiei, mediu şi ISU.
Sorin Purice, reprezentant al unui dezvoltator imobiliar: „La ISU în urma Colectiv, măsurile de verificare sunt foarte drastice. Sunt normale, dar sunt multe dosare și durează extrem de mult, în jur de trei - patru luni durează dosarul de la ISU.”
Nu trebuie doar multe avize, ci şi multe documente.
Sergiu Voicu, reporter Digi24: „Între 20 şi 40 de pagini are fiecare dosar necesar pentru obținerea avizelor. Luând în considerare faptul că se depun între 12 şi 15 astfel de dosare, pentru tot atâtea avize, la un calcul simplu reies 600 de pagini de acte: de proprietate, de identitate, memorii, planuri cadastrale şi planşe.”
Gheorghe Pătraşcu, fost arhitect şef al Capitalei: „Sunt anumite autorităţi care condiţionează avizele de alte avize. O aberaţie a legislatiei Româneşti. În Bucureşti primarul general nu îţi dă aviz fără cel al primarului de sector. Dacă nu vrea nu ţi-l dă, există cazuri subiective, cazul în care unui primar nu i-au plăcut ochii cuiva nu a dat aviz.”
Fiecare acord, ştampilă şi semnătură înseamnă timp şi drumuri.
Sergiu Voicu, reporter Digi24: „Cinci avize înseamnă 15 drumuri pentru depus și alte 15 drumuri pentru ridicarea acestora. La fiecare ghișeu se stă între două și trei ore. Rezulta 30 de drumuri și 90 de ore petrecute la ghișee. Fără să luăm în calcul situațiile în care avizul nu este dat la timp sau dosarul este incomplet, atunci vizitele la ghisee se înmulțesc.”
Octavian Brener, purtător de cuvânt al Inspectoratului de stat în construcții: „În cazul intervențiilor pe clădirile existente, se solicita și acordul instituției noastre. Termenul de acordare a acestui acord este de 15 zile. Sunt cazuri în care documentația nu corespunde cu situația și normativele în vigoare, el va fi respins si redepus și reanalizat.”
Dupa obținerea tuturor semnăturilor și primirea acordului de a demara lucrarea, inspectorii în constucţii vor face câteva vizite pe șantier.
Daca sunt lucrări de reabilitarea sau consolidare a unor clădiri vechi, sunt şi reguli noi.
Gheorghe Pătraşcu, fost arhitect şef al Capitalei: „Într-un imobil unde există asociaţie de proprietari trebuie acordul asociaţiei, dar acolo e un tabel cu toţi proprietari şi unde dovedeşti că 50%+1 sunt de acord. Unde nu există asociaţie de proprietari e şi mai complicat pentru că trebuie acordul tuturor practic.”
În cazul clădirilor monument istoric, exista restricții de ordin estetic sau al arhitectural.
Dragoş Petrescu, asociaţia restaurantelor: „Sunt situaţii în care trebuie să păstrezi doar faţate, unele în care trebuie să refaci sau să păstrezi ce e în interior. Trebuie să respecţi foarte multe norme.”
Sunt şi situaţii în care proprietarii au ars etapele
Dan Marin, arhitect: „Trebuie să se şi controleze dacă avizele sunt puse sau nu în aplicare în acest fel. De multe ori se cer avize când clădirea este deja făcută.”
În aceste cazuri, proprietarii îşi asumă amenzile. Şi asta pentru că, timpul de aşteptare al avizelor durează uneori mai mult decât întreaga reabilitare sau construcţie a clădirii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
