La 17 kilometri de Hațeg, de pe un vârf de munte, stau ascunse rămăşiţele Cetăţii Colț. Abia după un urcuș de o jumătate de oră, prin pădure, turistul dă peste urmele zidurilor care pe vremuri ţineau duşmanii în loc. Acum sunt acoperite de vegetaţie.
„Bine ați venit în cetatea Colț, în cetatea cnezilor de Râu de Mori! (...) Sunteți aici într-o cetate construită în jurul anului 1377 de către familia cnezială care a stăpânit locurile astea, familia cnezială de Râu de Mori”, spune ghidul.
Inițial, cetatea a fost gândită ca un ultim refugiu, în caz de asediu. Apoi, cnezii au transformat-o în reședință. În perioada tulbure a Evului Mediu, actele lor de vitejie au fost consemnate în cronicile vremii. Pentru oamenii locului este de notorietate că au fost gărzile personale lui Iancu de Hunedoara.
„Așa cum frații Buzești erau companionii lui Mihai Viteazu, așa și acești căpitani de Râu de Mori, șase la număr, erau cei care îl însoțeau în permanență pe Iancu de Hunedoara în bătăliile purtate de acesta”, spune Dacian Muntean, președintele Societății de Educație Nonformală și Socială.
Datorită vitejiei cnejilor, Iancu de Hunedoara îi răsplătește, iar familia nobiliară de Râu de Mori ajunge să stăpânească întrega depresiune a Țării Hațegului.
După 1700, cetatea Colţ a fost părăsită de proprietari, însă istoria ei nu s-a încheiat. Sunt cercetători care susţin că însuşi Jules Verne ar fi folosit-o ca sursă de inspiraţie pnetru celebrul roman „Castelul din Carpaţi”.
„Există foarte multe indicii, care ne arată că acesta este locul în care Jules Verne a plasat acțiunea romanului Castelul Din Carpați. Întrebarea este dacă Jules Verne a fost aici, a văzut cu ochii săi castelul, a rămas impresionat de ceea ce a văzut aici și a transpuns în roman sau a aflat de la alții care au vizitat locurile”, spune Dacian Muntean.
Despre romanul „Castelul din Carpaţi” al marelui scriitor francez Jules Verne s-a spus că ar fi fost inspirat de o poveste de dragoste pe care a trăit-o romancierul cu o contesă din Transilvania. Iar castelul în care se desfăşoară acţiunea romanului ar fi, de fapt, Cetatea Colţ din judeţul Hunedoara. Echipa emisiunii „Digicult” a fost în Franţa, la Amiens şi a filmat casa în care romancierul francez a scris, în anul 1889, romanul „Castelul din Carpaţi”.
„Cetatea are un iz de istorie veche ceea ce este foarte drag sufletului nostru, că de asta am și dorit să ajungem aici; și ne pare rău că nu este mai bine promovată, mai bine pusă în valoare”, spune unul dintre turiști.
„Ceva mirific, foarte frumos. Recomand la toată lumea să vină; are ce vedea”, spune un altul.
„Inedit. Nu te-ai aștepta ca după un drum prin pădure, o pădure destul de obișnuită, să te trezești în fața unor ruine atât de vechi, e ceva insolit”, întărește un alt vizitator.
La poalele muntelui pe care se află Cetatea Colţ, într-un peisaj de vis, e ridicată mănăstirea cu același nume. Prima confirmare documentară apare la mijlocul secolului al XIV-lea. Cu ziduri groase de peste un metru, mănăstirea are în altar o frescă ce a fost atribuită lui Ștefan Zugravul, cel ce a realizat și picturala murală de la Densuș. Din păcate, în perioada comunistă biserica a fost transformată în grajd şi abia după 1989 a început process de reconstrucție, pentru a fi redată turismului ecumenic.