Schi în România - proiectul nefinalizat pentru care Elena Udrea e acuzată de luare de mită
Trei guverne au vrut să transforme România într-un mare domeniu schiabil: Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu şi Emil Boc.
În 2003, executivul condus de Adrian Năstase aproba primul proiect pentru revitalizarea şi reutilarea pârtiilor româneşti. Intitulat SCHI ÎN CARPAŢI, planul a fost aprobat prin lege şi prevedea ca Ministerul Turismului şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism să identifice zonele potrivite din România pentru practicarea schiului şi a altor sporturi de iarnă.
Autorităţile locale trebuiau să identifice terenurile pe care se puteau amenaja pârtii, să elaboreze planurile de urbanism, să amenajeze şi să dezvolte zonele de schi, instalaţiile de transport pe cablu, cele de iluminat sau de producere a zăpezii artificiale.
De asemenea, Guvernul spunea că, pentru transformarea acestor zone în staţiuni, era necesară dezvoltarea sau reabilitarea hotelurilor şi vilelor sau construirea unora noi. Proiectul n-a avut niciun rezultat vizibil şi a fost uitat rapid de guvernanţi.
Cinci ani mai târziu, Emil Boc dă startul unui proiect intitulat Schi în România. Era practic proiectul vechi, reşapat. Hotărârea prevedea că investiţiile trebuiau făcute cu bani de la bugetele locale. Atunci când acestea nu erau suficiente, urmau să fie transferaţi şi bani de la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
În 2009, 12 consilii locale urmau să primească de la Ministerul Dezvoltării, în total, 116 milioane de lei (116.575.000 lei), adică aproximativ 40 de miloane de euro, pentru a începe amenajarea pârtiilor de schi.
În februarie 2010, prin Hotărâre de Guvern, alte 20 de localităţi sunt incluse în program, însă executivul nu stabileşte exact câți bani urmau să ajungă la primării.
Sumele proveneau din Fondul European de Dezvoltare Regională. România avea acces la această formă de finanţare pentru că se încadra în lista ţărilor europene cu cele mai mici venituri pe cap de locuitor. Prin acest fond, UE urmărea dezvoltarea turismului în zonele sărace.
Stațiunile de pe Valea Prahovei
Staţiunile de pe Valea Prahovei - Sinaia, Buşteni, Azuga - urmau să beneficieze primele de programul Schi în România. În 2009, pentru cele trei localităţi, Guvernul a făcut plăţi de aproape 31 de milioane de lei.
Bușteni
La Buşteni au ajuns peste 2 milioane de euro. Cu aceşti bani, autorităţile locale ar fi trebuit să reamenajeze, să reutileze şi să termine investiţiile de la pârtia Kalinderu 2, pentru care Primăria luase deja bani din fondul de preaderare.
Emanoil Savin este primar la Buşteni din 2004. El a coordonat toate investiţiile pentru proiectul Kalinderu. Prima licitaţie din banii de la Guvern a organizat-o în 2009, după ce, spune el, a avut nişte conflicte cu cei de la Ministerul Dezvoltării.
Emanoil Savin, primar Bușteni: Ne-am supărat noi la vremea aia că a alocat prea mulţi bani şi nouă nu ne-a dat bani. Și după aia ne-au dat bani. Am avut o relaţie chiar foarte bună. O relaţie specială şi chiar m-am, cum să spun eu, am fost mulţumit de activitatea ei pentru că într-adevăr s-a făcut ceva pe timpul ei. Elena când venea pe pârtie veneau cinci-şase mii de... populară, iubită...
Relaţie mai specială? Ținea la oraşul Buşteni, iubea oraşul Buşteni, ori de câte ori avea ocazia a trecut, a trecut pe la Buşteni.
Emanoil Savin este şi naşul de căsătorie al lui Lucian Bute. Spune însă că nu a contribuit cu nimic la gala care i-a adus o cerere de arestare Elenei Udrea.
Emanuel Savin, primar Bușteni: Gândiţi-vă că eu sunt şi naşul lui Bute. Nu? Şi nu am avut niciun amestec în Gala lui Bute, adică... mă chemau ăştia şi pe mine dacă eram implicat, dar n-am cunoştinţa asta, gândiţi-vă că şi la noi au lucrat firme, dar... nu a fost niciodată nicio discuţie pe tema asta, să se dea bani la gala Bute.
Pe 19 noiembrie 2009, firma Glacial Prod SRL câştigă licitaţia pentru montarea instalaţiilor de transport pe cablu de pe pârtia Kalinderu si primeşte 5 milioane de lei.
Emanoil Savin, primar Bușteni: Totul a fost transparent, totul a fost la licitaţie.
Şase zile mai târziu, aceeaşi Glacial Prod SRL primeşte lucrări suplimentare, fără licitaţie, de 280 de mii de lei, pentru aceeaşi pârtie. După doi ani, mai semnează două acte adiţionale, în urma cărora trebuie să facă tot lucrări de instalaţii de transport pe cablu. Actele adiţionale însumate aduc firmei încă un milion de lei. În 2013, Glacial Prod SRL mai primeşte, tot direct, un contract de un milion de lei pentru modernizarea infrastructurii turistice din Buşteni.
Firma, care îi aparţine lui Vasile Ivan, din Caracaliu, judeţul Tulcea, e specializată în construcţia de şosele. A avut lucrări în judeţul de baştină al proprietarului dar si în Constanţa, Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu, Călăraşi, Prahova şi Bucureşti.
La finalul lui 2012, a câştigat licitaţia pentru construirea unei clădiri, a unui depozit şi a unui perimetru de inspecție a vehiculelor în baza americană de la Deveselu. Contractul valora peste 14 milioane de lei. Un an mai târziu, firma îşi cerea insolvenţa, după ce nu îşi mai plătise subcontractorii .
Un alt contract pentru Kalinderu a fost încheiat în 16 ianuarie 2012 cu firma Ziper SRL. Compania, controlată de un cetăţean olandez, a fost singura care a participat la licitaţia de 1.7 milioane de lei pentru cumpărarea unei maşini de nivelat zăpada.
Primarul Buşteniului nu îşi aminteşte valoarea totală a investiţiilor. Este însă sigur că banii primiţi de la consiliul local și de la Ministerul Dezvoltării nu veneau din fondul european de dezvoltare regională.
Emanoil Savin, primar Bușteni: Nu ştiu exact, dar o să le scoatem şi o să vi le dăm. Nu există niciun ban european aici! Ascultaţi-mă pe mine. Toţi banii sunt de la bugetul de stat! Sunteţi informaţi greşit! Că dacă era din bani europeni, gândiţi-vă ce comisii aveam, ce recepţii aveam, cu totul altă situaţie. Ce, a venit cineva la mine? Decât ministerul dezvoltării a venit la recepţie. De fapt s-a amenajat numai o pârtie. Nu au fost bani, au fost bani foarte puţini.
În 2014, Corpul de Control al premierului verifică toate contractele încheiate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în proiectul Schi pentru România. Este anul în care ANI descoperă că Emanoil Savin este în incompatibilitate pentru că a semnat actele prin care primăria făcea afaceri cu firma soţiei sale. Acelaşi edil care recunoaşte acum, cu jumătate de gură, că a primit banii pentru modernizarea pârtiei şi ca urmare a apartenenţei sale politice.
Emanoil Savin, primar Bușteni: Nici nu mai ştiu la ce partid sunt acuma. Am fost la PUR s-a făcut PC, am fost la PD s-a făcut PDL, am fost la PDL s-a făcut PNL, acum am ajuns la PNL. Politica... Partidele astea la coş, ar trebui desfiinţate.
Într-un raport de activitate din 2014, reiese că, pentru dezvoltarea domeniului schiabil Kalinderu, primăria din Buşteni a cheltuit peste 18 milioane de lei. Conform portalului de licitaţii publice, unele dintre contracte au fost acordate prin încredinţare directă.
Azuga
Cinci kilometri mai la nord, staţiunea Azuga. Aceeşi anchetă a Corpului de Control al Guvernului Ponta, făcută în 2014, vorbeşte depre nereguli grave.
Investiţiile de la Guvern încep tot în 2009, când Primăria primeşte 11,5 milioane de lei. La cârma instituţiei a fost timp de zece ani Adrian Purcariu. El trebuia să continue ceea ce începuse predecesorul său, Emil Alexandru Debreţi, înainte de anii 2000. Însă, acesta concesionase propriei firme o parte din domeniul schiabil Azuga.
Constantin Samson, primar Azuga: S-a furat din toate poziţiile. Ca să o spun tranşant şi am şi argumente. Deci s-a furat din toate poziţiile! A fost unul până în 2000. Ăla toţi banii primăriei i-a luat şi şi-a făcut pârtie.
Emil Alexandru Debreți, fost primar Azuga: Hahaha mă faceţi să zâmbesc. Este una din petardele vremii. Nu-i singura! România este o ţară a petardelor!
Constatin Samson, primar Azuga: Cu banii primăriei, strict cu banii primăriei, s-a defrişat, s-a făcut pârtia! S-a omologat în 2000, bucurie mare, nu?! A omologat-o primăria şi a luat-o Debreţi gratis. Iete-aşa! În timpul ăsta el şi-a concesionat el singur ca primar, traseul pentru teleschi, pentru toate cele, da? prin încredinţare directă! Să nu cumva să vină cineva la licitaţie că -i vreo problemă! (...) şi după aia şi-a luat-o gratis!
Emil Alexandru Debreți, fost primar Azuga: Poezii poezii. Nu am făcut nimic decât să construiesc acest lucru cu care mă mândresc!
Nu deţin nimic, nu am nimic.
Păi mai sunt şi cele 3.4 ha.
Nu, nu sunt ale mele!
Să ne înţelegem bine! Să nu faceţi o confuzie.
Păi sunt concesionate?
NUUUU! NUUUU! Este o greşeală!NUUUU!
Suprafaţa pe care o administrăm noi este una mititică. Este de 3,14 ha.
Între 1999 şi 2013, Emil Debreţi a primit în concesiune peste 1.600 de metri pătrați din domeniul schiabil, pe perioade cuprinse între 10 şi 99 de ani. Potrivit inspectorilor corpului de control al Guvernului, a primit unele terenuri chiar cu ajutorul succesorului său, Adrian Purcariu.
Adrian Purcariu, fost primar Azuga: Concesiunile se aprobă de către consiliul local în orice localitate din România, nu doar la Azuga. Consiliul local şi primăria( n.r.) sunt două instituţii separate.
Nereguli au fost şi în cheltuirea celor 11.6 milioane de lei investiţi din 2009 în pârtiile din Azuga.
Suma trebuia alocată prin licitaţie publică, iar câştigătorii să se ocupe de mai multe îmbunătăţiri ale pârtiei: extinderea instalaţiei de produs zăpadă artificială, reabilitarea pârtiei Sorica, achiziţia unei benzi rulante, cumpărarea echipamentelor de protecţie a pârtiilor şi a unui ATV.
Una dintre afaceri a fost făcută cu societatea Ziper, aceeaşi companiei preferată şi de primăria Buşteni. Primăria Azuga îi dă 377 de mii de lei pentru cumpărarea echipamentelor de protecţie, semnalizare şi delimitare a pârtiilor.
Un alt contract a fost cu firma ACOMIN SA, deţinută de hunedoreanul Daniel Faur. Acesta este fost partener de afaceri cu Adrian Gărdean, acuzat în dosarele Gala Bute şi Schi pentru România, alături de fostul ministru Elena Udrea. Firma lui Daniel Faur a primit de la Primăria Azuga peste 1,9 milioane de lei.
Adrian Purcariu, fostul primar din Azuga, e acuzat de abuz în serviciu. Ar fi vândut unor importanţi oameni de afaceri terenuri din apropierea pârtiilor de schi cu preţuri sub nivelul pieţei. Ioan Niculae şi Cristian Lulache sunt doar două dintre numele pomenite la Azuga.
Fostul soţ al directorului general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, a reprezentat societatea IZ PROD COM SRL în negocierile pe care Primăria le-a avut pentru exploatarea a peste 1100 metri pătraţi de pârtii.
Constantin Samson, primar Azuga: S-au vândut terenuri, s-au făcut schimburi de terenuri, dar nicio operaţiune nu a fost înregistrată în contabilitate.
Inspectorii Corpului de Control i-au acuzat pe foştii primari de abuz în serviciu şi au cerut implicarea procurorilor.
Predeal
O altă staţiune, alt teren de lucru pentru procurori.
Liviu Cocoș, primar Predeal: E dosar penal aici! E dosar penal! Mă apăr, nu?!
Liviu Cocoş, primar al Predealului, este acuzat că ar fi deturnat 630 de mii de lei, bani primiţi prin programul Schi în România. Fondurile au fost utilizate pentru plata unor datorii făcute în contul unor lucrări de amenajare a drumurilor şi parcărilor.
Liviu Cocoș, primar Predeal: Nu este vorba despre nicio deturnare. Datoria era de 634 de mii de lei. La nivelul anului 2012, primăria nu a primit fonduri pentru a-şi achita această datorie şi noi, cu avizul ministerului de finanţe ne-am achitat această datorie faţă de agentul respectiv.
Primăria Predeal a cheltuit din 2009 până în 2011, 13,5 milioane de lei, bani europeni, pentru reamenajarea pârtiilor. Şi tot primăria achită anual sume importante pentru întreţinerea lor.
Liviu Cocoș, primar Predeal: Ştiţi ce probleme avem noi aici? Noi aici avem un domeniu schiabil care e proprietatea oraşului. Şi aici, lângă noi, avem un operator pe cablu, operator privat. Noi avem pârtia, noi facem zăpada, noi consumăm energia, consumăm apa, consumăm motorină la ratrak, dar operatorul încasează bani, toţi banii.
Firma care administrează telescaunul din Predeal este Teleferic Prahova SA care, spun procurorii, îi aparţine lui Adrian Sârbu. Omul de afaceri a fost arestat pentru delapidarea societăţii şi pentru că ar fi implicat firma într-un mecanism prin care ar fi spălat bani şi ar fi prejudiciat statul cu peste 15 milioane de lei.
Lucrările de la domeniul schiabil Predeal s-au finalizat din 2011, însă recepţia lucrărilor nu s-a făcută nici până azi. Conform specialiştilor din Corpul de control al Guvernului, anumite lucrări au fost efectuate fără autorizaţie. La pârtiile Subteleferic şi Clăbucet a fost montată o staţie de pompare a apei pentru producţia zăpezii artificiale. Traseul este încă nemarcat şi n-au fost realizate nici şanţurile de evacuare a apelor pluviale.
Una dintre cele mai importante pagube din programul Schi în România s-a produs în Valea Jiului. Potrivit procurorilor anti-coruptie, actorii principali sunt Elena Udrea - fostul ministru al Turismului, patronii firmei Termogaz Company din Hunedoara şi Rudel Obreja.
Valea Jiului
Schi în România a ajuns în Valea Jiului în 2009. Proiectul ar fi reprezentat salvarea zonei. Valea Jiului urma să devină un conglomerat de staţiuni, care cuprindea Vulcan, Parâng şi Straja.
Vulcan
La Vulcan, investiţiile au început în vremea Guvernului Adrian Năstase. În 2003, Primăria a cheltuit aproape 630 de mii de lei de la Ministerul Dezvoltării, pentru a identifica zonele în care puteau fi construite noi pârtii.
Investiţiile au continuat în timpul guvernului Emil Boc. În 2009, compania privată Institutul de cercetări şi proiectări miniere predă documentaţia pentru ridicarea unei staţiuni în Pasul Vulcan. Zona turistică urma să aibă 2 telegondole, 3 pârtii de schi, instalații de producere a zăpezii artificiale, un punct de salvamont, un centru de informare şi un post pentru Jandarmeria Montană.
Din toate acestea, s-au construit doar o telegondolă de 50 de milioane de lei şi 300 de metri de pârtie de schi. Banii pentru telegondolă au fost încasaţi de firma Acomin SA, a lui Daniel Faur. Alături de Adrian Gărdean, Daniel Faur apărea ca acţionar şi în Institutul de cercetări şi proiectări miniere, cel care dăduse avizul tehnic pentru proiect. În iarna lui 2011, Elena Udrea a inaugurat telegondola.
Corpul de Control al primului ministru a constatat în urma unui control ca firma ACOMIN SA a achiziționat componentele telegondolei, le-a vândut mai departe altor două firme și le-a răscumparat la un preț mai mare cu peste 7 milioane de lei. Le-a vândut primăriei astfel la suprapreț.
Gheorghe Ile: S-a realizat prima telegondolă și această pârtie de schi și teleschiul aferent acestei pârtii de schi.
Anul trecut, terenul de sub telegondolă a început să se surpe şi, timp de câteva luni, instalaţia nu a mai fost folosită. Corpul de Control al premierului a sesizat DNA în legătură cu modul în care au fost făcute achiziţiile. Toată investiţia pentru staţiunea Vulcan a ajuns, în trei ani, la 157 de milioane de lei.
Gheorghe Ile: Foarte bine că e făcut şi nu s-au furat banii şi eu garantez că nu s-a furat un leu. Dar să vă mai arăt un lucru să rămâneţi totuşi liniştită, împăcată. Ăsta e raportul Corpului de Control al prim-ministrului. Aici sunt răspunsurile la toate realizarile cu documente. Nu au vrut să ia nimic din asta. Nimic! Au spus că nu ne interesează trebuie să o legăm pe Elena Udrea.
Petroșani
Cel mai mare domeniu de schi din Europa de Est trebuia să fie construit la Petroşani, în Parâng. În afara de reamenajarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau să apară 17 piste noi, 2 telegondole, şapte telescaune, 30 de tunuri de zăpadă şi 7 maşini de bătut zăpada. Complexul trebuia să conţină şi două centre turistice, o cabană şi o instalaţie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro.
Primarul Tiberiu Iacob Ridzi încheie contractul cu un consorţiu condus de firma Kranz Eurocenter SRL din Piteşti, care aparţinea unui cetăţean geman. În 2006, primăria primeşte primii bani, 1,3 milioane de lei, din fondul de urgenţă al Guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu.
Ulterior, ministerul Elenei Udrea plăteşte şi el 34 de milioane de lei pentru acest proiect, iar primăria încă 6 milioane. Însă, investiţia se opreste după ce Romsilva se opune unor transferuri de teren pe care urmau să se facă pârtiile. DNA Alba a verificat lucrările făcute în perioada octombrie-decembrie 2010 şi a ajuns la concluzia că totul a fost legal.
Corpul de Control al premierului susţine că afacerile încheiate după decembrie 2010 au fost ilegale. De exemplu, o maşină de bătut zăpada apare în scriptele primăriei pe data de 16 decembrie 2011, deşi ea a fost cumpărată de consorţiul de firme Kranz Eurocenter şi Acomin şase zile mai târziu. Pentru utilaj, Primăria a plătit aproape 3 milioane de lei. Anchetatorii spun că angajaţii primăriei sunt acuzaţi de fals şi abuz în serviciu.
Straja
O altă investiţie din proiectul Schi în România urma să se facă la Straja, în Lupeni. Consiliul Local a încheiat două contracte pentru amenajarea pîrtiilor. Primul, de 152 de milioane de lei, este câştigat de consorţiul care se ocupa şi de construcţiile din Parâng - Termogaz Company Hateg, Acomin Cluj Napoca şi Kranz Eurocenter Piteşti. Cele trei firme urmau să asigure transportul cu telescaun, telecabină şi teleschi, să cumpere echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, să amenajeze drumurile de acces şi un lac de acumulare.
Omul de afaceri Adrian Gărdean, prin Termogaz Company, a mai primit un contract fără licitaţie. În schimbul a aproape 9 milioane de lei, trebuia să asigure alimentarea cu energie electrică a staţiunii turistice Straja.
Procurorii susțin că atribuirea directă a contractului de alimentare cu energie electrică a stațiunii Straja a fost ilegală, beneficiarul lucrării în valoare de 12 milioane de lei a fost Termogaz Company. La finalul lucrărilor prețul a fost umflat cu 4 milioane de lei.
Direcţia Naţională Anticorupţie verifică toate contractele încheiate la Straja. Procurorii l-au acuzat pe primarul Cornel Rasmeriţă de abuz în serviciu şi de primire de foloase necuvenite. Adrian Gărdean este suspectat de dare de mită. Anchetatorii spun că Firma Termogaz Company ar fi virat aproape 700.000 de lei lui Ştefan Lungu, consilierul personal al Elenei Udrea, în schimbul promisiunii deblocării banilor pentru finanţarea contractelor pe care firma le avea cu autorităţile locale.
Suceava, Câmpulung
Schi în România a ajuns și în județul Suceava. Orașul Câmpulung trebuia să devină și el magnet pentru turiști.
Mihăiță Negură: Din 2009 când s-a început investiția până la ora aceasta s-au alocat de la Ministerul, fostul Minister al Dezvoltării regionale și Turismului suma de aproximativ 10 milioane de euro. La ora aceasta ea este în conservare pentru lipsa de finanțare.
Telegondola montată aici are 38 de cabine și este funcțională, dar nu o folosește nimeni. În localitatea Mălini, tot în județul Suceava, pârtia este pustie.
Iarna acesta a funcționat doar 2 zile pentru că atât a fost zăpadă. E dotată cu instalație de răcire, tunuri de zpadă, nocturnă și teleschi.
Suceava, Sucevița
O altă investiție urma să fie făcută la Suceviţa. Însă, pârtia de aici nu a fost terminată niciodată. În anul 2009, Guvernul a alocat două milioane lei pentru pârtia din Bucovina, dar banii s-au întors la Executiv din cauza unui litigiu privind terenul pe care urma să fie construită.
Borsec
La Borsec, statiune montană din judetul Harghita, pârtia Speranţa a costat 3,7 milioane de lei. Banii au ajuns tot la Adrian Gărdean.
Zsolt Benkes, viceprimar Borsec: După câte ştiu, la licitaţie, firma Termogaz Company a avut preţul cel mai mic şi ei au câştigat licitaţia şi ei au executat şi lucrarea cu pârtiile de schi.
Primăria a găsit o metodă de recuperare a investiţiei: pârtia Speranţa e administrată de o firmă a consiliului local. Cel puţin trei luni pe an, toate locurile de cazare sunt ocupate.
Corpul de control al Guvernului a descoperit și aici nereguli. Conform experților din Guvern, primăria din Borsec ar fi dat fără licitație publică lucrări de peste 1,6 milioane de lei firmei Termogaz Company, controlată de Adrian Gărdean. În 2015, Curtea de Conturi a ajuns în Borsec.
Zsolt Benkes, viceprimar Borsec: Anul acesta pot să vă zic că a fost şi curtea de conturi în control la Borsec. Şi ei au făcut aceeaşi treabă, dar cu alt raport. Alt organ al statului a făcut aceeaşi treabă dar cu alte rezultate.
În 2009, Elena Udrea anunţa ca va aduce peste 22 de milioane de lei în localitate, pentru construcția unui centru balneoclimateric, care urma să primeasca 1.000 de turiști pe sezon. Între aceste ziduri trebuiau să se găsească un restaurant, saloane de cosmetică, masaj, fizioterapie, electroterapie și un spa cu ape minerale. Deși până acum au fost investite 12 milioane de lei, după plecarea Elenei Udrea de la minister, transferul de bani s-a oprit.
Zsolt Benkes, viceprimar Borsec: De la minister nu prea avem promisiuni. Cu proiectele din 2014-2020 nu se ştie nimic. (...) Durează chiar dacă câştigăm ceva proiect. Soluţia cea mai sigură şi rapidă ar fi (...) să luăm un împrumut şi noi ca oraş şi consiliul judeţean. De mai bine de doi ani tot aşteptăm, dar nu s-a schimbat nimic. Şi dacă mai stăm mult o să ne trezim cu o altă clădire imensă care se va degrada.
Schi în România a fost considerat unul dintre cele mai importante proiecte ale Elenei Udrea ca ministru al Turismului. Pe lângă absorbţia de fonduri europene, proiectul ar fi trebuit să aducă zeci de mii de turişti pe pîrtiile româneşti. La 7 ani de la hotărârea de guvern prin care au fost alocaţi primii bani, Elena Udrea este acuzată de luare de mită pentru modul în care s-au realizat plăţile în acest proiect.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
