Călăuzele exodului. În lumea traficanților de refugiați
2015 este cel mai negru an pentru refugiații care au încercat să ajungă în Europa cu bărcile. Statisticile Agenției ONU pentru Refugiați arată că, până acum, 3.700 de oameni au murit în Marea Mediterană pe când încercau să ajungă în Italia și Grecia.
Scene asemănătoare s-au petrecut şi mai aproape de România, la mică distanţă de Vama Veche, pe Marea Neagă. O oră a făcut diferenţa între viaţă şi moarte.
Se întâmpla pe 15 septembrie anul trecut. La șapte dimineața, polițiștii de frontieră observă pe camerele de supraveghere un pescador care plutește în derivă. La scurt timp, primesc și un semnal SOS de la un refugiat aflat la bord.
„Era o ambarcațiune de tip pescador turcesc cu foarte multe persoane pe punte, înghesuite. La comanda navei nu era nicio persoană care să conducă. A reieșit faptul că la bord erau 132 de persoane, printre care 27 de copii, 21 de femei și 84 de bărbați, provenind din Siria, Afganistan, Irak, Iran, Turcia”, a spus Marius Mocanu, comandant de navă al Gărzii de Coastă.
Aceasta este mărturia comandantului navei trimise să intercepteze pescadorul. Însă drama celor aflaţi la bord o cunoaşte în detaliu altcineva. Dintre zidurile groase de la penitenciarul Rahova, vorbeşte pentru prima orară una dintre călăuzele refugiaţilor veniţi pe Marea Neagră. Numele lui este Shaker Jetin. Este din Irak. Anul trecut a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru trafic de imigranţi. Susţine că a ajuns degeaba la închisoare pentru că, în realitate, a jucat doar rolul de traducător.
„La un moment dat, a intrat apă la sala motoarelor. Acolo era un turc, adjunctul comandantului, care a venit să ne deschidă ușa și să ne lase să urcăm pe punte. Toată lumea s-a dus doar într-o singură parte a vasului. Turcul ne-a întrebat cine știe să traducă, ca să poată să se înţeleagă cu oamenii. Eu am spus că știu araba și kurda. Eu sunt turkman din Irak. Am început să traduc pentru arabii și kurzii de pe barcă până am ajuns în România. Pentru asta, am fost acuzat că sunt complicele traficanților. Au fost arestate şi alte două persoane, căpitanul şi ajutorul căpitanului. Altcineva, nu”, spune Shaker Jetin, condamnat pentru trafic de migranţi.
Shaker Jetin spune că el era refugiat, nu traficant de persoane. Povesteşte că a plecat din Irak de teama organizaţiei teroriste Statul Islamic. Susţine că era soldat în armata naţională.
„ISIS a preluat controlul zonei din jurul orașului Kirkuk. ISIS m-a amenințat cu moartea, pentru că sunt militar. Când a preluat controlul asupra oraşului Mosul, a luat armele și mașinile unității a treia a armatei irakiene și a pus mâna și pe aeroport. Apoi, a ars tot ce a rămas. Oamenii de rând de acolo sunt nefericiți. În fiecare zi sunt bombardamente și nu știi pe cine poate să afecteze: pe tine, pe vecini sau familia ta. Poți să mori oricând. Au fugit foarte mulți. Cine rămâne, în special în zona rurală, ori moare, ori trece de partea ISIS”, a spus el.
Shaker este de origine kurdă. El spune că singura lui şansă de supravieţuire a fost să fugă în Turcia. Acolo, a apelat la o reţea de traficanţi, căreia i-a dat 5500 de euro pentru ajunge în Italia. Procurorii români spun că, între timp, a acceptat să le dea o mână de ajutor celor care transportau ilegal refugiaţi în Europa.
„La început, a fost înțelegerea să mă ducă în Italia. Cu o noapte înainte de plecare, m-au sunat și mi-au spus că mă vor trimite în Austria, prin România. Când am văzut mijlocul de transport... era o barcă mică și veche. Dacă știam dinainte situația bărcii, nu cred că mai plecam. Dacă vedeam barca pe timp de zi, sigur nu mă urcam în ea. Am avut o speranță să ajung în Europa. Eu m-am gândit 99% că exista riscul să mor. Pe mare nu este ușor”, a spus Shaker Jetin.
Mărturiile călăuzei sunt cutremurătoare. În pescadorul pe care a navigat până aproape de Vama Veche, împreună cu alţi 129 de oameni, abia dacă era aer.
„Mie mi-au spus că o sa fie un vas de 32 de metri, dar în realitate era doar de 20 de metri. Mi-au spus că or sa fie 50 - 60 de persoane, două motoare puternice și că ajungem în 11 ore în România. Însă barca era veche, mică, 130 de persoane la bord și am făcut 35 de ore. Situația a fost foarte dureroasă. Ne-au băgat într-o încăpere lângă motoare. Nu aveam aer. Erau acolo copii și femei”, a spus Shaker Jetin.
„Erau foarte mulți comparativ cu dimensiunile navei. Ei făceau semne cu mâna din care reieșea dorința de salvare. Din cauza condițiilor meteo din acel loc, exista pericolul răsturnării ambarcațiunii. Din întrebările pe care i le-am adresat și din gesturile lor reieșea faptul că motorul nu funcționa și nimeni nu știa să conducă nava. Ei ar fi rezistat, după părerea mea, maxim o oră până să eșueze. Acesta, 132, a fost cel mai mare număr pe care l-a înregistrat garda de coasta de la începtul fenomenului de migrație pe Marea Neagră”, spune comandantul Marius Mocanu.
Operaţiunea de salvare s-a încheiat cu bine. Toţi cei 130 de refugiaţi au cerut azil în România. Aşadar, drumul lor spre Austria s-a oprit deocamdată aici. Nava pe care au venit se află şi acum, sigilată, în portul Constanţa.
Tot la penitenciarul Rahova am întânit alte două călauze condamnate definitiv. Ali și Muhammad sunt din Pakistan. Au fost trimiși după gratii pentru că se ocupau cu racolarea refugiaților cazați în centrele de azil, pe care îi trimiteau în Austria.
„Eu am ajuns aici pentru că la mine acasă a stat un prieten. L-am ajutat și am ajuns la pușcărie”, spune Ali Mohsin, condamnat pentru trafic de migranţi.
„Eu fac pușcărie degeaba. Am avut prieteni care au făcut prostii și care au trimis persoane în altă parte. Cinci persoane au fost duse în vamă. Două au reușit să iasă, iar trei au fost prinse. Eu am greșit puțin, pentru că l-am ajutat pe prietenul meu care se află închis la penitenciarul Giurgiu. El a primit șase ani. El nu știe limba română și am vorbit pentru el. Altceva nimic, nimic nu știu. Nu știu când au fost trimise, când au trecut vama. Eu n-am fost niciodată la Timișoara”, spune și Muhammad Faisal Nazir , condamnat pentru trafic de migranți.
Anchetatorii susţin că cei doi au vrut să trimită în Austria cel puţin cinci persoane. Intenţionau să le ascundă într-un TIR. Interceptarea unei discuţii telefonice dintre Muhammad Faisal şi un alt membru al reţelei demonstrează acest lucru.
Interceptare:
A.N.: Este un afgan pe nume de Afzal care îi trimite. Mi-a spus că oamenii sunt pe graniţa la Serbia.
Faisal: Stau în Macedonia?
A.N.: Nu, din Macedonia au trecut în Serbia şi acum aşteaptă lângă graniţă.
Faisal: Aha, este ok. Vorbeşte cu el şi spune-i să vină în orice mod în România şi de aici o să ne ocupăm noi.
A.N.: Ok.
Faisal: Deci ei sunt la graniţa cu Ungaria?
A.N.: Nu ştiu sigur, cred că la graniţa între Macedonia şi Serbia.
A.N.: Da, şi în Serbia „Afgan" face treabă. Putem să lucrăm din Grecia direct cu el, dar trebuie să ne înţelegem.
Faisal: Da, ... ascund oameni în tir.
A.N.: Da, mi-a povestit că a trimis cinci oameni în Italia, în tir.
Faisal: Deci, tu trebuie să vorbeşti şi să le explici ruta la oameni, să ajungă în România şi de aici facem noi treaba.
A.N.: Da, ok.
Sursa: Rechizitoriu DIICOT
„Cei care au trecut vama erau din Pakistan și cei care fost prinși erau din Siria și Bagladesh. Cei care au fost prinși de poliție erau ascunși într-un container. Am dat un mesaj tuturor și i-am rugat să nu facă așa. Este foarte periculos. Au murit în container. Am văzut la televizor ce s-a întâmplat în Austria, 40 de persoane au murit în mașină”, spune Muhammad Faisal Nazir.
Ali şi Mohamad spun că au fost la rândul lor refugiaţi şi că au ajuns pe jos în România. Pe acest traseu şi-au văzut moartea cu ochii, dar asta nu i-a oprit să le recomande şi apuce acest drum.
„Am dat bani, 10 mii de euro. Cu TIR-ul, am mers pe jos trei zile prin pădure. Din Ucraina și până aici am mers pe jos. A plouat, fără mâncare. Unul a murit în pădure. S-a îmbolnavit, nu mai putea să meargă, nu mai era conștient și a murit în pădure, la granița dintre Ucraina și Slovacia”, spune Ali Mohsin.
„Nu am familie. Mama oi tata au murit, iar eu sunt singur. Cum au murit, ce s-a întâmplatț E o mare problemă acolo din cauza războiului. Ei au murit acolo și eu am fugit aici. De la mine din zonă și de la mine din oraș cred că 100 de mii de persoane au plecat. De frică de razboi. Mi-am vândut casa din Pakistan și am venit aici. O lună am stat și am dormit afară, lângă graniță”, spune și Muhammad Faisal Nazir.
Chiar cele două călăuze povestesc că traficanţii de persoane nu se ţin de cuvânt.
Reporter: De unde ai avut 10 mii de euro? Cine ți-a dat?
Ali Mohsin: Tata. A vândut pamânt oi un tractor.
Reporter: : S-a ținut de cuvânt?
Ali Mohsin: Nu. M-a lăsat în România. A luat banii și m-a lăsat în România. Nu mi-au dat banii înapoi. În România m-au lăsat în Satu Mare.
Reporter: Acolo ai avut unde să stai, ai dormit afară? Unde ai dormit?
Ali Mohsin: Am dormit afară o zi, după care m-a luat poliția și am cerut azil de refugiat.
După primul an în închisoare, cei doi şi-au schimbat total părerea despre afacerea cu refugiaţi. Ba mai mult, au transmis şi un mesaj conaţionalilor.
„Niciodată să nu vină pe jos. Este foarte greu. Am văzut persoane care au murit pe drum și nimeni nu s-a interesat de ele. Aș vrea să le spun tuturor: Vă rog frumos să stați liniștiți în Pakistan. Dacă mori în Pakistan te îngroapă, aici îi vezi aruncați pe lângă tine. Am văzut zece oameni morţi, aruncaţi lângă mine”, spune Muhammad Faisal Nazir.
După ce vor ieşi din închioare, cei doi sunt decişi să rămână în România. Acasă nu se mai pot întoarce.
„Nu știu cine aruncă bombe, au murit multe persoane. Fac mulți prostii acolo. Pun bombe pe copii și îi trimit în misiuni sinucigașe, fac BUM. Așa au murit și alți oameni. Eu ce sa fac acolo? Dacă mama și tata au murit împușcați, eu ce să fac acolo? Aici, copiii primesc jucării, există grijă pentru copii. Acolo, prima dată îi învață pe copii ce este pistolul. Nu este viața bună”, spune Muhammad Faisal Nazir.
Reporter: Tu ți-ai dori sa te întorci acasa?
Ali Mohsin: Dacă se termină războiul, mă duc.
Dacă nu?
Ali Mohsin: Atunci, mă duc mai departe sau rămân aici, în România.
Ce vrei să faci după ce ieși din închisoare?
Ali Mohsin: Mai vedem.
Ce știi sa faci? Unde ți-ai dori sa lucrezi?
Ali Mohsin: Știu mecanică, poate deschid un magazin.
Potrivit statisticilor, anul trecut au fost trimişi în judecată peste 130 de refugiaţi transformaţi în călăuze. România nu este pe ruta principală a fluxului de refugiaţi plecaţi din Siria, Afganistan, Pakistan sau Irak. De la începutul anului, doar 700 de oameni au primit azil aici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
