NY Times: Unul dintre piloți rămăsese încuiat pe dinafara cabinei înainte de prăbușirea avionului Germanwings

Data publicării: 26.03.2015 02:59

echipe cautare accident avion franta getty images-2

©FOTO: GETTY/GULLIVER IMAGES

Conversația dintre piloți, în timpul primei părți a zborului dintre Barcelona și Düsseldorf, a fost una foarte lejeră și prietenească. Potrivit înregistrării audio, unul dintre piloți a părăsit cabina și nu a mai putut intra înapoi. „Tipul de afară bate la ușă ușor și nu primește niciun răspuns. Apoi lovește ușa mai puternic și tot nu primește niciun răspuns. Nu răspunde nimeni. Se poate auzi cum încearcă să spargă ușa”, a declarat un oficial militar cu rang înalt implicat în anchetă.

„Nu știm de ce unul dintre piloți a ieșit afară. Dar în mod sigur, spre sfârșitul zborului, celălalt pilot este singur și nu deschide ușa", a mai spus sursa citată de The New York Times.

Datele din registratorul de voci par să adâcească și mai mult misterul din jurul prăbușirii avionului și nu oferă indicii despre condiția sau activitatea pilotului care rămăsese în cockpit.

Coborârea de la 11.500 de metri altitudine în aproape zece minute era alarmantă, dar s-a petrecut destul de gradual, astfel că n-ar fi indicii că Airbus-ul A320 suferise avarii grave.

În timpul pierderii de altitudine, nu a existat nicio comunicație între cabina piloților și controlorii de trafic și nici nu a fost primit vreun semnal de urgență. Când avionul a plonjat în munții de la nord-est de Nisa avea viteză mare, așa încât s-a pulverizat pur și simplu lăsând puține indicii despre posibile cauze ale prăbușirii.

Unul dintre marile semne de întrebare rămâne de ce piloții nu au comunicat cu turnul de control în momentul în care aeronava și-a început neobișnuita coborâre. Una dintre ipotezele vehiculate de specialiști este că piloții ar fi fost în imposibilitate de a reacționa din cauza unui eveniment brusc, cum ar fi un incendiu sau o depresurizare, care să-i fi lăsat pe piloți fără oxigen. Toate cabinele sunt dotate cu măști de oxigen, dar piloții trebuie mai întâi să-și dea seama că a avut loc o depresurizare. Dacă problema nu este depistată la timp, poate interveni o pierdere de conștiență.

Anchetatorii nu exclud nici ipoteza unei „responsabilități umane deliberate” în cazul tragediei din Alpi, mai scrie The New York Times. Chiar dacă ipoteza teroristă pare să fi fost îndepărtată de autorități, niciun scenariu nu este complet exclus în această fază a anchetei. Aria pe care sunt împrăștiate rămășițele sugerează că aeronava nu a explodat în aer, ci s-a dezintegrat la impact.

Depresurizarea, una dintre pistele cele mai vehiculate pentru explicarea tragediei, a mai fost cauza unor accidente și în trecut. Cel mai celebru caz rămâne prăbușirea unui avion de pasageri cipriot, în 2005, în timp ce se apropia de Atena. Toate cele 121 de persoane aflate la bord și-au pierdut viața. O depresurizare treptată și insesizabilă i-a făcut pe ambii piloți și pe toți pasagerii Boeingului 737 să-și piardă cunoștința cu mai bine de trei sferturi de oră înainte ca avionul să rămână fără combustibil și să se prăbușească într-un defileu împădurit de lângă Atena. Anchetatorii au determinat că principala cauză a prăbușirii a fost o serie de erori umane, inclusiv verificări de mentenanță neglijent făcute la sol și eroarea piloților de a lua în seamă semnalele de avertizare.

Citiți și: