EXCLUSIV. Președintele Dumei de Stat din Rusia, despre avionul doborât în Turcia: „Este o crimă intenționată”
Sanda Nicola: Serghei Narîşkin, președintele Dumei de Stat a Federației Ruse, bine ați venit la Digi24. Vă mulțumesc foarte mult pentru că ați acceptat invitația noastră. Sunteți printre cetățenii ruși care au interdicție de a intra în spațiul Uniunii Europene. Cu toate acestea, iată, sunteți la București, într-o capitală din Uniunea Europeană, asta grație unei derogări care vă permite să acceptați invitația Senatului României, pentru a participa la un eveniment important pentru țările din regiunea Mării Negre. Practic dvs. astăzi veți prelua de la Călin Popescu Tăriceanu președinția Adunării Parlamentare a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră. Și v-aș întreba, în acest context deosebit de tensionat, se mai poate vorbi despre cooperare la Marea Neagră între statele membre ale acestei organizații, 12 la număr, dar care unele dintre ele, în acest moment, au interese atât de divergente?
Serghei Narîşkin: În primul rând din ceea ce aţi spus dvs. mi se pare că unii parlamentari au fost puşi pe listele de restricţii, este un act de nedreptate şi bineînţeles este în contradicţie cu sensul şi spiritul parlamentarismului şi valorilor europene. Eu mulţumesc autorităţilor şi guvernului, parlamentului României, pentru faptul că au luat singuri această decizie şi nu au ascultat sfaturile Bruxelles-ului. Şi astfel, conducerea politică arată că este altfel, în sensul bun, decât conducerea celorlalte ţări. Poate că ştiţi şi cazul Finlandei, când cinci membri ai delegaţiei parlamentare din Rusia nu au fost primiţi în ţară şi guvernul finlandez nu a acordat vizele pentru a participa la Adunarea Generală a OSCE. Dar în ceea ce priveşte întrebarea dvs., bineînţeles că regiunea Mării Negre este regiunea care necesită o colaborare mai intensă a tuturor ţărilor riverane, cele care se află în bazinul Mării Negre, pentru că această regiune în mod deosebit este cea mai bogată. În secolul trecut s-au adunat ţările din zonă şi au creat o organizaţie care se numeşte Organizaţia de Cooperare Economică a Mării Negre, iar Federaţia Rusă era unul dintre iniţiatorii acestei organizaţii, unul dintre creatorii acestei instituţii şi acesta este şi motivul pentru care eu mă aflu aici. În primul rând mă întâlnesc cu parlamentari şi cu alţi colegi români, sunt mulţumit că am primit această invitaţie şi de faptul că voi participa la Adunarea Generală a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre, pentru că Rusia preia această preşedinţie pe perioada următorului semestru.
„Această faptă trebuie pedepsită”
Sanda Nicola: Pentru telespectatorii noștri o să fac precizarea că această Organizație a Cooperării Economice la Marea Neagră a luat ființă în urmă cu aproape 25 de ani, la Istanbul. Spuneam că sunt 12 state membre și v-aș întreba despre ce fel de schimburi comerciale, despre ce fel de cooperare economică poate fi vorba astăzi între Federația Rusă și Turcia, în condițiile în care acum trei zile aviația turcă a doborât un bombardier rusesc?
Serghei Narîşkin: Vă mulţumesc foarte mult pentru această întrebare. Într-adevăr este o crimă, este o faptă criminală din partea conducerii Turciei, este o crimă intenţionată îndreptată spre militarii noştri şi această faptă trebuie să fie pedepsită. Cunoaștem numele celor care au făcut această faptă, ele trebuie anunțate și după aceea oamenii trebuie să fie judecaţi. În acelaşi timp, răspunsul din partea rusă va urma cu siguranţă, aşa cum prevede dreptul internaţional, iar Rusia are şi dreptul la un răspuns militar.
Chiar ieri s-au alocat surse militare suplimentare, S400 Triumph, cel mai performant sistem de apărare antirachetă, care are ca rol menţinerea securităţii zborurilor avioanelor ruseşti, ale forţelor noastre militare şi aeriene, care au ca misiune distrugerea infrastructurii teroriştilor din așa-numitul Stat Islamic și a altor organizații care operează pe teritoriul Siriei. În acelaşi timp, răspunsul Federaţiei Ruse va fi şi în zona economică, încă nu vreau să enumăr acum toate măsurile posibile, dar ele vor fi în mod obligatoriu. Ceea ce a făcut conducerea politică a Turciei, ea trebuie să fie conştientă că prin uciderea a doi militari ruşi au adus un prejudiciu mare relaţiilor ruso-turce, şi consider că acest lucru nu este în interesul poporului turc, pentru că noi am avut şi avem relaţii foarte bune de prietenie între popoarele noastre. În ultimii 10 ani, nivelul dezvoltării relaţiilor economice, culturale şi umanitare dintre ţările noastre a fost unul înalt şi am făcut împreună foarte multe lucruri şi mai avem și acum perspective comune. Dar această lovitură a guvernului turc a produs un prejudiciu ireparabil. Și noi nu ştim acum cât timp va dura reluarea şi revenirea relaţiilor noastre.
Sanda Nicola: Sunteți absolut siguri acolo, la Moscova, de faptul că piloții dvs. n-au încălcat spațiul aerian al Turciei? Pentru că Turcia vine cu imagini radar. Ce probe poate să ofere Moscova în afară de mărturia pilotului supraviețuitor?
Serghei Narîşkin: Acum sunt foarte multe surse care permit un control obiectiv pentru a vedea ce traseu a avut acel avion. Iar aceste surse obiective de control ne-au confirmat că bombardierul care își terminase misiunea de a distruge infrastructura teroristă revenea la bază pe un traseu care trece pe teritoriul Siriei. În plus, avionul turcesc F16 în momentul în care a lovit în mod mișelesc din spate, cu alte cuvinte în bombardierul care era golit de muniţie, era în spațiul aerian al Siriei. Iar acest lucru este dovedit şi de sateliţii americani.
Sanda Nicola: O fotografie făcută la reuniunea G20 din Antalya în care lumea întreagă i-a văzut pe președintele rus Vladimir Putin, pe omologul său american Barack Obama într-un tete-a-tete, a dat multora speranța că cele două superputeri, Federația Rusă și Statele Unite, ar putea să lase deoparte animozitățile, să lucreze împreună spre a găsi o cale de împăcare. Ieri, președintele Franței François Hollande a fost la Moscova și împreună cu președintele Putin au afirmat, o dată în plus, cât se poate de categoric, necesitatea unei coaliții mari și puternice care să lupte împotriva terorismului în Orientul Mijlociu. Și aici se naște întrebarea: este posibil să fim adversari în anumite chestiuni cum ar fi criza din Ucraina și totuși să fim prieteni, aliați loiali, în Orientul Mijlociu, în lupta împotriva Daesch?
Serghei Narîşkin: Acţiunile autorităţilor turce în mod deosebit au distrus reputaţia NATO în general. Prin această lovitură, prin doborârea bombardierului nostru, autorităţile turce s-au dus spre NATO şi au rugat să fie ocrotite în calitate de aliaţi. Dar acest lucru este inadmisibil pentru că ei chiar au făcut o crimă. Dar, în ceea ce priveşte cooperarea şi colaborarea noastră, este necesară şi obligatorie, pentru că acum ne confruntăm cu cea mai mare ameninţare, cea a terorismului. Aceasta a dus la haos într-o regiune mare din Africa de nord şi în Orientului Mijlociu. Terorismul a făcut zeci de mii de victime, a distrus oraşe şi sate şi a dus şi la acest flux de imigranţi care prin Turcia se îndreaptă spre ţările europene, acest val de refugiaţi este deja în Europa şi Europa nu ştie ce să facă cu ei. Însă, cauza acestui fapt stă în evenimentele din 2003, în agresiunea SUA în Irak, când au fost omorâți sute de mii de oameni şi Irakul ca ţară. ISIS a apărut odată cu foştii colaboratori ai lui Saddam Hussein, acei ofiţeri din armata irakiană care au devenit fondatorii Statului Islamic. Vorbim apoi despre Libia, Siria, şi acest lucru a dus la fluxul mare de refugiaţi. Și ca să rezolvăm problema refugiaților, trebuie să luptăm împreună împotriva terorismului şi pe teritoriul Siriei şi pe cel al Irakului şi toate acţiunile forțelor militare ale Rusiei în Siria au arătat că lupta poate fi eficientă şi dacă ne vom uni eforturile cu restul puterilor lumii, vom putea elibera această regiune și lumea de amenințarea secolului 21, terorismul.
„Poporul Siriei trebuie să-și decidă soarta”
Sanda Nicola: Domnule preşedinte, e limpede că Federația Rusă, Statele Unite și Uniunea Europeană au identificat acest inamic comun, se numește Daesch, gruparea teroristă Stat Islamic. Atrocitățile comise de acești barbari ar trebui să fie argumente suficiente pentru ca lumea civilizată să se coalizeze, să formeze această alianță foarte puternică, dar există și un măr al discordiei între Federația Rusă și Vest de ani de zile: se numște Bashar al-Assad, președintele Siriei, și aș vrea să ne explicați de ce este Bashar al-Assad atât de important pentru Federația Rusă?
Serghei Narîşkin: Înainte de orice vreau să vorbesc despre coaliţia nou formată, rezultatele acestei coaliţii care s-a format acum un an jumătate, sunt foarte puțin cunoscute. La început erau în coaliţie 64 de ţări. Acum au rămas doar 11. În timpul acţiunilor acestei coaliţii tot teritoriul ISIS şi al altor terorişti a crescut. Iar în două luni de acţiuni ruseşti, ale forţelor militare ruse, care susţin armata siriană şi unele formaţiuni ale Iranului şi kurzilor, noi am diminuat acest teritoriu care s-a aflat sub controlul teroriştilor, am eliberat o mulţime de oraşe şi sate din Siria. În ceea ce-l priveşte pe Assad, noi suntem hotărâţi, suntem convinşi că dacă funcţionăm pe bazele unui stat de drept constituţional, poporul unei ţări este cel care trebuie să-şi decidă soarta. Ce credeţi? Dacă de exemplu majoritatea spune că Obama trebuie să plece, o să răspundeţi bineînţeles că Obama, conform constituţiei, trebuie să îşi rezolve situaţia lui şi a guvernului care conduce SUA. Acelaşi lucru se poate spune şi despre Rusia şi despre România. Pe baza acestor principii şi abordări trebuie să facem politica în Siria, dar poporul sirian este cel care trebuie să ştie ce fel de guvern trebuie să aibă în ţara lor. Alegerea între guvernul care se află în funcţie şi un guvern viitor nu este bună. Comunitatea internațională trebuie să depună toate eforturile ca să îndrepte societatea siriană spre un dialog politic cu participarea tuturor forţelor politice din ţară. Noi vrem la fel. Nu optăm pentru un guvern sau altul, noi optăm pentru alegerea democratică a poporului sirian.
Sanda Nicola: După atâția ani de război civil, Siria este aproape o ruină. Cândva leagăn al civilizației, această țară este acum un tărâm al suferinței din care populația caută să fugă, înfruntând tot felul de pericole numai să scape de infernul de acolo. Cum vede Federația Rusă reconstrucția acestei țări? Mai e posibilă reconstrucția Siriei? Mai poate fi ce-a fost cândva?
Serghei Narîşkin: Din păcate Siria nu este singura ţară, eu v-am reamintit şi dvs ştiţi foarte bine exemplul Libiei, după intrarea aviaţiei NATO, după războiul civil din această ţară statalitatea este pierdută. Ce avem acum în Libia? Un haos. Nicio autoritate guvernamentală nu funcţionează. Acest lucru se întâmplă şi în Siria în momentul de faţă. Noi trebuie să oprim, să lichidăm terorismul din această ţară şi trebuie început un proces amănunţit politic cu participarea tuturor părţilor implicate, cei care îl susţin pe Assad şi cei care formează grupurile de opoziţie.
„Aliaţii NATO au reuşit să salveze Parisul şi să evite sutele de victime? Nu.”
Sanda Nicola: Domnule președinte, peste câteva luni va deveni operațional amplasamentul anti-rachetă de la Deveselu. În ce fel se vor modifica relațiile dintre Moscova și București în acel moment?
Serghei Narîşkin: Noi suntem interesaţi de dezvoltarea relaţiilor cu orice ţară, econimice, umanitare, culturale și politice. Dvs. aţi pus întrebarea cu scutul antirachetă. Noi considerăm că această alegere a conducerii politice din România nu va aduce asigurarea securităţii ţării. Oare acest gen de sistem antirachetă a salvat Parisul de atentatele teroriste? Dacă ştiţi toată istoria extinderii NATO din ultimele două decenii, ea a fost construită pe un neadevăr. În istoria multor popoare s-a vorbit, direct sau indirect, despre o ameninţare din partea Rusiei. Dar ameninţarea a venit din altă parte. Ameninţarea terorismului este adevărata ameninţare. Iar ţările NATO, aliaţii NATO, au reuşit să salveze Parisul şi să evite sutele de victime? Nu. Nici sistemul antirachetă nu salvează. Însă, aceasta este o alegere a Bucureştiului şi noi o privim cu respect, dar şi noi avem dreptul la propria noastră alegere şi putem să luăm propriile măsuri pentru asigurarea securităţii poporului şi teritoriului nostru.
Sanda Nicola: Aveți frecvente întâlniri cu lideri politici de la Chișinău. La alegerile parlamentare de anul trecut ați sprijinit formațiunea socialistă condusă de Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, însă în ultimii ani este limpede că Republica Moldova a căutat o apropiere de Uniunea Europeană și de NATO. În ce măsură mai poate fi Republica Moldova un stat prieten al Federației Ruse dacă își va continua acest parcurs, pro-european, pro-american?
Serghei Narîşkin: Eu nu pot spune ferm în ce măsură poporul Moldovei intenţionează să meargă înspre NATO, părerile sunt împărţite şi sunt diferite viziuni. Fostul guvern al Moldovei şi guvernul pro-european care a fost la Chişinău au contribuit la acest lucru destul de mult. Noi avem relaţii istorice cu Moldova, avem aceeaşi credinţă, cea ortodoxă, şi dorim ca poporul moldovean să aibă ceea ce vrea din punct de vedere economic, să se dezvolte, că a fost asigurată securitatea acestei ţări şi, cel mai important, vrem ca poporul Moldovei să îşi decidă soarta fără intervenţii externe şi atunci această alegere a poporului va fi cea mai corectă.
Sanda Nicola: În februarie 2015, agenția de presă Ria Novosti transmitea că, în cadrul unei întrevederi pe care ați avut-o cu Igor Dodon și Irina Vlah, v-ați declarat cumva dezacordul față de cei care spun că moldovenii și românii sunt același popor. Din 1991 încoace, aproape o jumătate de milion de moldoveni au solicitat, s-au străduit să dobândească cetățenia română. De ce credeți că au făcut asta?
Serghei Narîşkin: O parte au obţinut cetăţenia română, o altă parte au primit cetăţenia Federaţiei Ruse şi o mare parte a cetăţenilor Moldovei lucrează în Rusia şi noi le respectăm alegerea făcută.
Sanda Nicola: Serghei Narîşkin, vă mulțumesc foarte mult pentru că ne-ați acordat acest interviu la Digi24 și vă dorim ședere plăcută la București, în Uniunea Europeană. O zi frumoasă în continuare!
Serghei Narîşkin: Vă mulţumesc şi eu, vă mulţumesc pentru întrebările la temele discutate şi aş dori să folosesc această ocazie pentru a mulţumi conducerii României pentru această invitaţie şi pentru crearea condiţiilor favorabile, pentru mine şi colegii mei, în parlamentul de la Bucureşti.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
