Planul Juncker | Eșec pe linie

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

O listă de 33 de pagini de proiecte a trimis Guvernul Ponta la Bruxelles în decembrie 2014. Guvernanţii sperau ca macar o parte din cele 200 de proiecte să primescă finanţare prin Fondul European pentru Investiții Strategice, adică aşa-numitul Plan Juncker. Planurile variau de la construcţia de autostrăzi până la reabilitarea de biblioteci. Valoarea sărea de 62,5 miliarde de euro. Cum însă, toate erau proiecte ale statului şi de interes local, şi nu în parteneriat public privat, niciunul nu a primit finanţare.

Un eşec pe care ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, îl impută acum lui Victor Ponta.

„Sub mandatul actualului Guvern, în 2016, au fost deja transmise la Comisia Europeană cinci proiecte din domeniul Energiei şi Transporturilor care au trecut de faza de analiză a Comisiei Europene, fiind publicate oficial, și care pot atrage finanțare de la bănci și alți investitori”, arată Cristian Ghinea.

Valoarea celor cinci proiecte se ridică la 484 de milioane de euro. Trei dintre ele sunt derulate de compania de stat ELCEN Bucureşti, iar de o firmă privată de taxi aerian şi de o companie din domeniul agriculturii bio. Transporturile au mai înaintat o listă cu încă 16 proiecte.

Dan Costescu, ministrul Transporturilor: „S-a făcut o echipă unde media este undeva sub 30 de ani de promotori. Ei îşi testează proiectele cu investitorii, stabilesc mecanismele de finanţare, plusează pentru anumite fonduri. România a adus 16 proiecte noi din cele 70 care au fost prezentate pentru planul Juncker. ”

Construirea autostrăzii Craiova-Piteşti, realizarea centurii de Sud a Bucureştiului şi întreţinerea şoselor de mare viteză spre Constanţa şi Piteşti se alfă pe această listă. La fel şi extinderea aeroporturilor Băneasa şi Otopeni, dar şi electrificarea căii ferate dintre Constanţa şi Mangalia.

Până acum prin planul Juncker, care implică bani privați şi credite bancare cu garanţii europene, au fost aprobate 78 de proiecte de infrastructură şi inovaţie în valoare de peste 11 miliarde de euro. Alte 6,7 miliarde de euro se vor acorda în proiectele pentru afacerile mici şi mijlocii, iar de bani vor beneficia aproape 147 de mii de start-up-uri şi imm-uri.

Luna trecută Spania, Italia şi Marea Britanie şi Franţa aveau cele mai multe proiecte de infrastructură aprobate, între 8 şi 15. Planul Juncker, care implică bani privatâți şi credite bancare cu garanţii europene, a fost lansat în 2014, iar ţările membre UE pot atrage investiţii de 315 miliarde de euro.