Chișinău. Ion Păduraru, noul premier desemnat de președintele Nicolae Timofti
FOTO: Facebook Ion Păduraru
ACTUALIZARE 23.33. Șeful statului a apreciat că premierul desemnat are șanse să primească votul de încredere al Parlamentului. Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova: „Dumnealui este un om cu iniţiativă, gândeşte la nivel statal. Eu sunt convins că el îndeplineşte toate condiţiile pentru a ocupa această funcţie. Domnul Păduraru este în relaţii bune de colaborare cu mulţi deputaţi din Parlament şi eu nu cred că o să-i fie greu să-i convingă că el merită să deţină această funcţie”.
ACTUALIZARE 22: 40 „Voi încerca să solicit aprobarea guvernului și a programului de guvernare într-un termen mai restrains decât prevede Legea”, a declarat Ion Păduraru imediat după anunțul de desemnare a sa în funcția de prim-ministru.
ACTUALIZARE 22:30 Liderul PD, Marian Lupu, a declarat că desemnarea lui Ion Păduraru nu este în interesul formațiunii pe care o reprezintă. El a declarat că democrații fuseseră chemați în această seară de președinte pentru a discuta o altă candidatură, dar până să ajungă la întrevedere, a intervenit anunțul că decretul a fost deja semnat, relatează agora.md.
ACTUALIZARE 21.49. Ion Păduraru este noua propunere a lui Nicolae Timofti pentru funcția de premier al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut în această seară.
Ion Păduraru este unul dintre consilierii apropiați ai președintelui. El este secretarul general al administrației prezidențiale.
Ion Păduraru este de meserie jurist. Născut pe 18 ianuarie 1961, în satul Țâpleștești, raionul Sângerei, Păduraru a fost o lungă perioadă avocat. Acesta îl cunoaște pe actualul președinte Nicolae Timofti de peste 30 de ani, așa cum arată și o fotografie postată de Păduraru pe o rețea de socializare, scrie Ziarul de Gardă de la Chișinău.
Ion Păduraru și Nicolae Timofti în 1992 FOTO: Facebook
Acum, premierul desemnat are la dispoziție maximum 15 zile pentru a se prezenta cu un Cabinet în fața Parlamentului, pentru învestitură. Termnul-limită este 29 ianuarie. Daca nu este votat până atunci un premier, Parlamentul se dizolvă și sunt convocate alegeri anticipate. Acest scenariu se va întâmpla și dacă Ion Păduraru nu primește votul de învestitură. Cei mai interesați de alegeri anticipate ar fi socialiștii proruși din Parlament (au 24 de mandate), care sunt dați favoriți în sondaje. Și Partidul Democrat - care a făcut parte din alianțele proeuropene care au deținut puterea la Chișinău după „Revoluția Twitter” din aprilie 2009 - a lăsat să se înțeleagă, joi, că este dispus să accepte alegeri anticipate, un scenariu pe care toți comentatorii politici prooccidentali îl consideră de evitat.
Prinsă între Est și Vest, soarta Republicii Moldova - care a trecut în ultimii ani prin mai multe crize ce au erodat încrederea populației în clasa politică - rămâne periculos de incertă.
ACTUALIZARE 18:00 Președintele Nicolae Timofti solicită majorității parlamentare reconfirmarea semnăturilor în susținerea unui candidat la funcția de prim-ministru. Termenul oferit - ora 21.00, informează agora.md.
„Luând în considerare declarațiile făcute astăzi, 14 ianuarie, în spațiul public de către unii deputați, semnatari ai Declarației de susținere a domnului Vladimir Plahotiniuc la funcția de prim-ministru, prin care respectivii deputați au anunțat că își retrag semnăturile de pe Declarația menționată, președinele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, solicită majorității parlamentare constituite recent reconfirmarea până la ora 21.00, a semnăturilor acordate în susținerea unui candidat la funcția de prim-ministru”, se menționează într-un comunicat al Președinției.
Instituția prezidențială mai menționează că „necesitatea constituirii în mod transparent a majorității parlamentare este necesară pentru ca alegătorul să poată identifica actorii politici cărora le revine responsabilitatea politică pentru actul de guvernare”.
Anterior, Partidul Democrat, în jurul căreia este formată coaliția, declara că este în așteptarea deciziei președintelui, cu privire la candidatul pentru funcția de prim-ministru. Totodată, democrații au menționat că dacă un segment de populație își dorește acest lucru, PD este gata să meargă la alegeri anticipate. Este un scenariu pe care și l-ar dori și socialiștii proruși, care au cel mai mare grup parlamentar.
ACTUALIZARE 13:00 Toți cei șapte deputați PLDM își vor retrage semnăturile şi părăsesc majoritatea parlamentară. Anunțul a fost făcut de către deputatul PLDM Tudor Deliu, în Piața Marii Adunări Naționale, acolo unde se desfășoară un protest organizat de Platforma civică „Demnitate și Adevăr”, informează independent.md.
ACTUALIZARE 11:40 Situația devine din ce în ce mai confuză. Doi dintre cei 56 de deputați care au semnat declarația de susținere a noii majorități parlamentare și-au retras semnătura.
Mai mult, s-ar putea dovedi că declarația de formare a majorității parlamentare nu are valoare juridică. Potrivit Regulamentului Parlamentului, „majoritate parlamentară este considerată fracţiunea sau coaliţia fracţiunilor, anunţată prin declaraţie, care cuprinde mai mult de jumătate din deputaţii aleşi”. Or, din coaliția parlamentară făceau parte mai mulți deputați care acționau în nume propriu, nu în numele grupului lor parlamentar (cei de la PLDM, partidului fostului premier Vlad Filat). În plus, un deputat care a părăsit o fracțiune parlamentară poate adera la o alta doar după șase luni, potrivit regulamentului.
ACTUALIZARE 11:15 Igor Dodon, liderul socialiștilor, a anunțat că nu va vota o eventuală demitere a președintelui Timofti. Socialiștii sunt cel mai numeros grup din Parlamentul moldovean, numărând 24 de membri, și sunt interesați de convocarea alegerilor anticipate, pe care, potrivit sondajelor, le-ar câștiga.
Agora.md: În ce condiții poate fi demis președintele:
Articolul 89 din Constituția Republicii Moldova:
Demiterea
(1) În cazul săvîrşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi.
(2) Propunerea de demitere poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi şi se aduce neîntîrziat la cunoştinţa Preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului şi Curţii Constituţionale explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
Cu alte cuvinte, propunerea de demitere poate fi inițiată de cel puțin 34 de deputați. Acest număr poate fi ușor asigurat de grupul parlamentar al PD (19+1) și cei 14 comuniști transfugi, scrie agora.md.
Președintele poate fi demis de Parlament cu votul a cel puțin 67 de deputați. Formule matematice ar fi multe, dar un cuvânt greu de spus l-ar putea avea socialiștii, dar și cei șapte deputați rămași în fracțiunea PCRM (comuniștii). Asta dacă actuala majoritate parlamentară formalizată (56) nu va înregista și ea fisuri până la procedura de vot, adaugă agora.md.
Potrivit aceluiași articol, președintele poate fi demis în cazul săvârșirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituției. „Urmează să vedem care vor fi aceste fapte, în cazul în care va fi inițiată procedura de demitere a președintelui, și cine va da interpretarea dacă șeful statului a încălcat sau nu Constituția”, mai scriu jurnaliștii de la agora.md.
O altă posibilitate - Articolul 81.
Incompatibilităţi şi imunităţi
(1) Calitatea de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.
(2) Preşedintele Republicii Moldova se bucură de imunitate. El nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.
(3) Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui Republicii Moldova, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor aleşi, în cazul în care săvîrşeşte o infracţiune. Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile legii. Preşedintele este demis de drept la data rămînerii definitive a sentinţei de condamnare.
Și în acest caz sunt necesare 67 de voturi. Ca timp, însă, această procedură ar fi mai îndelungată.
Unul dintre politicienii care au chemat populația să protesteze este fostul ministru al Educației, Maia Sandu, considerată în ultimul timp reprezentanta celor care doresc cu adevărat o schimbare în sens proeuropean. Ea a anunțat că protestul de astăzi urmează să fie împotriva tentativei de uzurpare a puterii din Moldova și a distrugerii democrației. „Cursul european a fost deja deturnat. Acum se dorește deturnarea democrației în Moldova”, a declarat Maia Sandu, miercuri seara, la un post de televiziune.
Opinia acesteia este susținută și de fostul prim-ministru Ion Sturza. „În cel mai bun caz vom ajunge la anticipate, în cel mai rău, la o confruntare brutală”, a spus Sturza, cel care a fost propunerea președintelui pentru postul de prim-ministru, dar a cărui candidatură a fost boicotată la vot în Parlament.
La proteste și-au chemat susținătorii și liderul prorus Renato Usatîi, dar și Andrei Năstase, unul dintre liderii mișcării civice Demnitate și Adevăr.
Noua majoritate parlamentară, formată din 56 de deputați, consideră neîntemeiate motivele președintelui de a respinge candidatura lui Vlad Plahotniuc. Prin urmare, într-o declarație semnată de Marian Lupu, Mihai Ghimpu, Violeta Ivanov și unul din deputații PLDM aceștia cer președintelui să „țină cont de voința exprimată a majorității”, relatează agora.md.
În aceste condiții, presa de peste Prut vorbește și despre o posibilă suspendare din funcție a președintelui. Chiar dacă deputații sunt în vacanță, iar până acum nu a fost semnată vreo dispoziție de convocare a unei ședințe speciale, se pare că astăzi ar putea avea loc o întrunire a parlamentarilor. În aceste momente, lângă clădirea Parlamentului se află mai multe echipaje ale poliției, dar și o mașină de la Bombtech, relatează UNIMEDIA. Atât Renato Usatîi, cât și Ion Sturza au menționat ieri în cadrul unei emisiuni de la TV7 că astăzi ar putea fi inițiată procedura de suspendare a președintelui Nicolae Timofti. Pentru suspendare este nevoie de majoritate de două treimi, adică de 67 de voturi.
Mandatul președintelui se încheie oricum în martie 2016. Președintele Republicii Moldova este ales de către Parlament, unde este nevoie de votul a 61 de deputați. Dacă procedura de alegere a președintelui eșuează de două ori, Parlamentul se dizolvă. La fel și în cazul unei eșec al învestirii premierului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
