Jelio Jelev (stânga), Lech Walesa (centru) și Emil Constantinescu (dreapta) se salută înainte de discursul lui Traian Băsescu de condamnare a comunismului din Parlamentul României, în 2006 (Foto: AFP/MediafaxFoto)
Informaţia a fost confirmată de Preşedinţia republicii, care a menționat „o moarte subită”, fără a preciza cauza sau locul decesului.
Filosof şi profesor, Jelio Jelev a condus Bulgaria din 1990 până în 1996, câştigând primul scrutin prezidenţial liber din perioada postcomunistă.
Exclus din Partidul Comunist în 1965, Jelev a fost trimis în exil la ţară pentru că a criticat, în teza sa de doctorat, anumite teorii ale lui Lenin.
Profitând de o ameliorare temporară a regimului, el a reuşit să publice în 1981 o carte intitulată "Fascismul", în care asimila implicit comunismul cu fascismul. Opera a fost retrasă rapid din librării, dar a continuat să se vândă clandestin, menționează sursa citată.
În ianuarie 1989, Jelev a co-fondat Clubul glasnost şi al perestroika, o organizaţie antitotalitară care căuta să îşi exprime criticile faţă de regimul comunist prin sprijinirea politicii liderului sovietic reformator Mihail Gorbaciov.
După înlăturarea de la putere a dictatorului comunist Todor Jivkov la 10 noiembrie 1989, Jelev a fondat adunarea anticomunistă Uniunea Forţelor Democratice (UFD). El a fost numit de Parlament preşedinte al republicii în august 1990, înainte de a câştiga primele alegeri prezidenţiale libere în 1991, pentru un mandat de cinci ani.
După ce a părăsit puterea, în 1996, Jelev a creat o fundaţie cu numele său, consacrată cercetării în domeniul politicii balcanice.
Guvernul Bulgariei a declarat zi de doliu naţional, duminică, în memoria fostului preşedinte Jelio Jelev. Steagurile naţionale vor fi coborâte în bernă.