Profesorii de la Universitatea Babeş-Bolyai vor să introducă o nouă meserie: „inginer dezastre”

Semnal de alarmă privind accidentele rutiere. Titi Aur: „Nu avem niciun fel de educație”

Schimbare radicală a vremii. Anunțul ANM

Miting uriaș la Belgrad. Vucic a vrut să demonstreze că încă are susținere

Pelerinaj de Florii 2025. Participă preoți din București și Ilfov

Diana Șoșoacă s-a întâlnit la Mar-a-Lago cu „emisarul lui Ciolacu”

Paștele în Ungaria vs Paștele în România. Cât costă și ce oferă stațiunile balneare din cele două țări

Securitate cibernetică la bordul navelor. Cum arată laboratorul cyber, unde marinarii învață cum să evite atacurile hackerilor

Primul student din familie. 10.000 de tineri români, din familii sărace, primesc bani de la UE să-și urmeze visul

O fetiță de un an și jumătate, agresată și bruscată de o educatoare în Spania. Patru persoane au fost arestate

Un specialist în dezastre ar trebui să ştie chimie şi inginerie, să fie paramedic, să aibă noţiuni de securitate civilă şi să ştie câte ceva despre infrastructură. Profesorii de la Babeş-Bolyai ar vrea chiar să introducă în nomenclatorul meseriilor şi pe cea de inginer în dezastre.

Alexandru Ozunu, decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului UBB: ”Este foarte mare nevoie. Acestă zonă a fost acoperită mai mult în zona militară. Începând de la identificarea hazardurilor, analiza riscurilor, efectuarea planurilor de urgenţă, planurilor de evacuare. A managementului unor tabere de refugiaţi, de sinistraţi, spre exemplu.”

Locul de practică al tinerilor este deja pregătit: un Institut de Cercetare pentru Managementul Dezastrelor, unic în România.

Andrei Radovici, doctorand: ”Avem această cameră de coordonare în care putem să ţinem cu echipele de pe teren. Aici avem un sistem de videoconferinţă. Un sistem asemănător e şi pe maşină, se conectează prin internet, prin satelit.”

Aici au fost deja amenajate laboratoare şi s-a cumpărat tot ce este nevoie în cazul unei intervenţii - inclusiv un cort de decontaminare, o autospecială şi o barcă pneumatică.

„Aici este un sistem de detectare a persoanelor aflate sub dăramâturi.”

Tinerii care lucrează acum la institut au studii de ingineria mediului şi sunt voluntari. Ei speră ca la centru să fie instruiţi cât mai mulţi tineri care fie să fie angajaţi în instituţii publice specializate, dar şi în primării sau prefecturi, fie să rămână voluntari pentru operaţiuni de salvare.

Alexandru Mereuţă, masterand: ”Este important să ştii direcţia vântului, să ştii să iei nişte probe de aer. Concentraţii la anumiţi poluanţi, anumiţi agenţi chimici.”

Colonel Ion Moldovan, inspector-şef ISU Cluj: „Să fie cineva care să fie foarte calm, să ştie ce să facă şi într-adevăr să gestioneze lucrurile şi intervenţia aşa cum trebuie gestionată.”

Crearea Institutului de Cercetări pentru Sustenabilitate şi Managementul Dezastrelor a costat în jur de 12 milioane de euro, bani din fonduri europene.