Dacă în cele mai multe state europene transportul public este foarte bine pus la punct, tocmai pentru a convinge călătorii să îşi lase maşinile acasă, Bucureştiul încă mai are mult de investit în acest domeniu.
Aglomeraţia de la metrou, dar şi înghesuiala din autobuze şi tramvaie, nu fac decât să alimenteze nervii locuitorilor care circulă zi de zi cu mijloacele de transport în comun. Aşa se face că Bucureştiul este la coada clasamentului în raportul Comisiei Europene când vine vorba de satisfacţia pe care o au aceştia în privinţa transportului public.
Datele arată că mai mult de jumătate dintre bucureşteni nu sunt mulţumiţi de transportul public. Cei mai încântaţi de mersul mijloacelor de transport în comun sunt locuitorii din Zurich, Viena şi Helsinki. E drept că şi costul călătoriilor în aceste oraşe europene este pe măsură.
Nici infrastructura nu este un punct forte al Capitalei.
Străzile pline de gropi, şantierele deschise de ani buni cu lucrări neterminate încă, dar şi clădirile lăsate în paragină îi fac pe 57 % dintre bucureşteni să fie nemulţumiţi. Bucureştenii nu sunt singurii cărora nu le place cum arată străzile şi clădirile din oraş. Locuitorii Sofiei sunt şi mai nemulţumiţi, la fel şi cei din oraşe precum Roma sau Napoli.
Cei mai încântaţi de felul în care arată infrastructura din oraşul în care trăiesc sunt locuitorii din Zurich, Stockholm şi Luxemburg.
Gălăgia şi calitatea aerului sunt încă două aspecte care îi nemulțumesc pe locuitorii Caopitalei. Un raport dat publicităţii anul trecut arată că în Bucureşti sunt între 300 şi 400 de tone de praf pe kilometrul pătrat, produs de trafic, de şantiere sau de activităţile industriale.
Problema este că nici spaţii verzi nu prea există, astfel 75 % dintre locuitori se plâng de calitatea aerului, iar două treimi de gălăgie.
Pe lângă toate acestea, şi calitatea oamenilor este pusă la îndoială. Este adevărat că răutatea bucureştenilor este recunoscută, mai ales de către cei care vin în vizită din provincie sau din alte oraşe. Raportul Comisiei europene arată că numai o treime dintre locuitorii capitalei sunt de acord că oamenii care locuiesc aici pot fi de încredere.
Mai mult, locuitorii Capitalei nu sunt mulţumiţi nici de sistemul de sănătate şi nici de educaţie. Culmea ironiei este că, deşi defalcat, locuitorii din capitală se plâng de foarte multe dintre lucrurile care îi înconjoară, la afirmaţia „Sunt mulţumit de oraşul Bucureşti", 83 % au răspuns afirmativ.